Agenția Spațială Europeană cere ajutorul NASA pentru viitoarea misiune ExoMars, după o serie de teste eșuate

Agenția Spațială Europeană (ESA) a cerut ajutorul NASA după ce testele pentru viitoarea ei misiune robotizată pe planeta Marte, ExoMars, au eșuat, iar costurile acesteia s-au ridicat deja la 1 miliard de euro, scrie Guardian.

Complexul sistem de parașutare care ar trebui să încetinească sonda ExoMars - cea mai mare misiune planetară din istoria ESA - la intrarea în atmosfera planetei roșii a înregistrat un eșec zdrobitor în timpul celor mai recente teste.

Din acest motiv, ESA a cerut ajutor de urgență NASA. Noile parașute sunt în prezent analizate la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, SUA, și vor fi supuse unor teste la mare altitudine în următoarele două-trei luni.

ExoMars ar trebui să fie lansată în vara anului viitor, având deci o perioadă foarte scurtă de timp pentru pregătire, a spus managerul misiunii, Pietro Baglioni. "Cred că avem 50% șanse să continuăm conform programului", a explicat acesta.

ExoMars va fi lansată cu ajutorul unei rachete rusești de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan și va avea la bord un rover construit de Agenția spațială britanică, numit după pionierul ADN-ului Rosalind Franklin. Odată ajuns pe planeta roșie, roverul va colecta mostre neafectate de radiațiile intense care bombardează Marte, de la o adâncime de doi metri, cu ajutorul unui burghiu de mare putere. Aceste mostre ar putea conține informații importante despre trecutul planetei Marte.

Misiunea, ale cărei costuri au crescut de la câteva sute de milioane de euro la peste un miliard, a înregistrat mai multe regrese în decursul celor două decenii de când a fost inițiată. În 2016, din cauza întârzierii în livrarea unor echipamente, ESA a decis să amâne misiunea, programată la momentul respectiv pentru 2018, în 2020.

O altă sondă separată, care testa tehnologia de plasare a unui rover pe solul lui Marte, s-a prăbușit din cauza unor erori de software.

ExoMars va folosi inițial un scut termic pentru a se apropia de Marte, încetinind viteza de la 21.000 la 1.700 de kilometri pe oră. Apoi o parașută cu o lățime de 15 metri va fi deschisă pentru a încetini și mai mult viteza, la 400 de kilometri pe oră. Ulterior, aceasta va fi ejectată pentru ca o a doua parașută, de 35 de metri, să fie desfăcută. După ce și aceasta va fi ejectată, roverul de două tone va fi plasat pe suprafața lui Marte cu ajutorul unui model mai vechi de rachetă. Specialiștii apreciază că întreaga secvență de la intrarea în atmosferă la plasarea pe sol va dura doar șase minute.

ESA a ales să apeleze la NASA pentru că agenția americană are mai multă experiență în ceea ce privește misiunile pe Marte. Inginerii ESA au operat modificări la parașute, iar testele inițiale efectuate la JPL au decurs bine, a mai spus Baglioni. Însă testele hotărâtoare vor fi cele de la mare altitudine, programate în februarie, a mai spus acesta.

Fereastra de lansare pentru ExoMars este cuprinsă între 26 iulie și 12 august 2020, iar, dacă va fi decisă o nouă amânare, data nu ar putea fi stabilită mai devreme de 2022, ceea ce implică o altă creștere a costurilor, a adăugat Baglioni.