Școlile sedentarismului! Fără săli de sport, dar cu lacătul pe porți

1179
Școlile sedentarismului! Fără săli de sport, dar cu lacătul pe porți - scolile-1536672763.jpg

Articole de la același autor

Clopoțelul a sunat, iar elevii s-au reîntors pe băncile școlilor și liceelor, dornici de a acumula noi și noi cunoștințe. Vor câștiga însă bătălia cu digitalizarea și sedentarismul, în condițiile în care multe dintre instituțiile de învățământ nu sunt dotate cu săli de sport? Apropo: oare cum se mai face diferențierea între elevi în aceste școli? Toată lumea primește nota 10?

Anotimpurile se succed halucinant de repede, iar o întrebare trebuie musai pusă: acum, vremea ține cu noi, dar la iarnă, unde mai pot face elevii sport? Inspectorul școlar pe probleme de educație fizică și sport din cadrul ISJ Constanța, prof. Dragoș Ciucan, cunoaște în detaliu situația și prezintă starea sălilor de sport ale instituțiilor de învățământ din județ.

La nivelul județului Constanța, din cele 191 unități de învățământ, 153 sunt omologate să predea educație fizică și sport. Restul sunt grădinițe sau cluburi departamentale (CSS-uri și Palatul Copiilor). Dintre acestea, 122 dispun de săli de sport - aproximativ 80%. Un procent bun la prima vedere. Cu toate acestea, când spunem săli de sport, ne referim adeseori la o încăpere improvizată, în care elevii pot efectua exerciții fizice, unde natura disciplinei o cere (de exemplu gimnastica) sau atunci când vremea este urâtă și poate pune în pericol sănătatea copiilor.

Astfel că nu puține școli sau licee din întregul județ au transformat o sală de clasă într-una de sport. Din aceste 122 de săli, doar 66 se pot numi săli de sport în adevăratul sens al cuvântului, având dreptul de a găzdui competiții sportive școlare. Majoritatea au fost construite odată cu apariția instituției sau au fost realizate cu ajutorul programului implementat de Guvernul Năstase, bine cunoscutele "conserve", așa cum sunt supranumite datorită învelișului de tablă.

Soluții și improvizații

La nivelul municipiului Constanța, din cele 52 unități de învățământ, 33 au săli în care copiii pot face sport și care îndeplinesc un oarecare standard.

Însă, licee importate din oraș, unde învață, an de an, mii de copii, precum Liceul Teoretic "Traian", Liceul "Virgil Madgearu", Liceul Tehnologic "Dimitrie Leonida" sau Liceul "Emil Palade" nu dispun de o asemenea sală.

S-au găsit fel de fel de soluții-improvizații, astfel că Liceul Teoretic "Traian", alături de Școala Gimnazială nr. 23 "Constantin Brâncoveanu", Școala Gimnazială nr. 6 "Nicolae Titulescu" și Școala Gimnazială nr. 39 "Nicolae Tonitza" și-au montat suprafețe de iarbă sintetică. Iarna, acestea sunt acoperite cu balon, umplut cu aer cald. A fost posibilă construirea acestor terenuri printr-un parteneriat public-privat, prin tridentul Primăria Constanța - instituția de învățământ - factorul privat.

"Toate instituțiile de învățământ, atât din municipiu, cât și din județ, dispun de o bază materială și de terenuri optime pentru desfășurarea orelor de educație fizică și sport. În Ordinul de Guvern 3462 din 6 martie 2012, privind aprobarea Metodologiei organizării și desfășurării activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar, nu scrie că educația fizică trebuie să se desfășoare exclusiv în săli de sport sau vreo dimensiune minimă sau maximă. În cazul școlilor și liceelor fără săli de sport, există dosare peste dosare depuse în acest sens, însă îmi este greu să apreciez stadiul actual al demersurilor, fiindcă nu îmi intră în atribuțiuni", a completat prof. Ciucan.

De ce să mai construim săli de sport?

Nimic mai adevărat. Ordinul nu obligă instituțiile de învățământ să dețină săli dedicate exclusiv sportului. Undeva în josul ordinului, printre rânduri, mai exact la capitolul Vl, privind amenajarea, dotarea și întreținerea bazelor sportive școlare, la aliniatul 3, este specificat clar: "În interior, în lipsa spațiilor cu destinații specifice, adică săli de sport, conducerea unității de învățământ va asigura un alt spațiu, minimum o sală de clasă, care se va amenaja, dota și utiliza în exclusivitate pentru lecțiile de educație fizică și sport".

Deci, să nu ne mai mirăm că zeci de elevi sunt înghesuiți, în timpul anului școlar, în încăperi de 50 metri pătrați, atât la școli gimnaziale, cât și licee. Legea permite acest lucru. De ce să se construiască săli de sport, când poți improviza?

"La nivelul județului Constanța, suntem undeva la jumătatea drumului. Dublarea numărului de săli de sport, în acest moment, mi se pare un lucru imposibil de realizat. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui implementată o strategie la nivel național prin care să resuscităm sportul românesc, dar să se pornească de la bază, adică de la copii. Pentru a-i atrage pe cei mici către sport, ai nevoie de infrastructură și de pedagogi pricepuți. Nu știu dacă guvernul consideră «mișcarea» ca fiind o prioritate națională sau dacă poate face ceva pentru a asigura buna desfășurare a activităților, atât în aer liber, cât și într-o sală", a punctat Dragoș Ciucan.

O problemă de siguranță națională

Din ce în ce mai multe sondaje situează România în fruntea sedentarismului la nivel european. Peste jumătate din populația țării nu face sport deloc. Motivele invocate sunt lipsa timpului, a interesului, eventualele afecțiuni sau costurile ridicate.

La fabricat motive, românii sunt campioni mondiali. Excluzând factorul medical, celelalte motive pot fi demontate rapid, doar cu o voință de fier. Soluții ar exista, atât timp cât se dorește cu adevărat.

"O văd ca pe o problemă de siguranță națională. Dacă nu ai o populație tânără sănătoasă, nu te poți îndrepta către o direcție prea fericită. Dispare practicarea sportului de performanță, ușor ușor dispare și sportul în aer liber, o dată cu ele dispar și puținele locuri destinate mișcării. Pe termen mediu și lung, vom avea probleme mari. Nici nu se va mai pune problema sportului de performanță. Vom trăi doar din excepții. Cum a spus și directorul Liceului cu Program Sportiv «Nicolae Rotaru», Andrei Szemerjai, delegația României va pleca la Jocurile Olimpice cu un microbuz, sau - mai rău - cu un taxi", a mai spus profesorul Ciucan.

Lacăte pe terenurile din curtea școlii

Mari mi-au fost mirarea și dezamăgirea când am văzut puse lacăte pe porțile școlii din cartierul în care locuiesc. Mesajul a fost simplu: în afara orelor de curs și în vacanță, nimeni nu are voie să intre în incintă. Adică nimeni nu mai are voie să facă sport. Absurd!

"Întreaga bază materială aparține primăriilor. Faptul că sunt date în administrare directorilor le oferă acestora o responsabilitate și o anumită putere de decizie. Se iau astfel de decizii când se încearcă protejarea acestor clădiri de eventuale pagube, chiar și cu acest preț. O mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în curtea școlii, ca majoritatea celor născuți înainte de anii 90. Și atunci se rupeau porțile de fotbal sau inelele de baschet, nu diferă cu nimic situația. În schimb, am alergat câteva mii de kilometri pe bitumul încins. Din păcate, acesta este tristul adevăr", a admis inspectorul școlar.

Prezența la competițiile sportive nu este obligatorie!

Un alt capitol în care legile sportului frizează ridicolul este prezența elevilor în competițiile sportive. ISJ-urile organizează, în fiecare an, două mari competiții: Gimnaziada și Olimpiada Națională a Sportului Școlar, însă prezența nu este obligatorie. De ce? Fiindcă nu există o sancțiune în acest sens.

"Conform regulamentelor celor două competiții, fiecare instituție este obligată să participe cu minimum două echipe sau doi sportivi, fiindcă mai avem și sporturi individuale, la fiecare dintre evenimente. Au existat nenumărate cazuri în care unitățile de învățământ n-au trimis pe nimeni, pentru că nu există vreo sancțiune în acest sens. Cu toate acestea, numărul celor care participă la cele două competiții este în creștere, an de an", a mai spus prof. Dragoș Ciucan. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4191 secunde