Rugby-ul românesc, încotro? "E nevoie de o nouă strategie"

Ieri, la Hotelul "Parc" din stațiunea Mamaia, la inițiativa Clubului Sportiv Cleopatra Mamaia și a Federației Române de Rugby, a avut loc o întrunire a tuturor structurilor județene cu activitate rugbistică, dar și cu reprezentanți ai federației și ai autorităților locale, pentru a pune pe hârtie cele mai importante probleme cu care se confruntă rugby-ul constănțean și românesc.

Au participat la discuții Alin Petrache - președintele FRR, Florinel Matei - secretarul general al FRR, Bogdan Muntean - antrenor federal, Nicolae Manolache - reprezentant al cluburilor de copii și juniori din țară, Mariana Solomon - directorul executiv al DJST Constanța, Andrei Szemerjai - director al Liceului cu Program Sportiv "Nicolae Rotaru", dar și majoritatea antrenorilor și conducătorilor de cluburi din județ, în frunte cu Vasile Chirondojan - președinte CS Cleopatra Mamaia, Cristian Cojocaru - președinte Tomitanii Constanța, Ion Răuță - director Victoria Cumpăna, Cornel Suciu - antrenor CS Năvodari și mulți alții. De asemenea, din partea autorităților locale, au salutat inițiativa rugbiștilor deputatul George Vișan, împreună cu viceprimarul Constanței, Costin Răsăuțeanu, însă agenda încărcată nu le-a permis să asiste la discuții prea mult timp.

O vorbă din popor spune: "Câte minți, atâtea idei, atâtea variante". Cam așa putem cataloga pe scurt și întrevederea de ieri, însă punctul de intersecție al tuturor ideilor a condus spre următoarea concluzie: sectorul juvenil de rugby nu este pregătit cum trebuie, fiindcă antrenorii nu au pregătirea necesară de a ține pasul cu "moda" europeană, iar acest lucru trebuie să se schimbe.

Apoi, ce facem cu acești jucători după ce au terminat junioratul? Trei sferturi dintre ei renunță la rugby, în contextul în care, pe adresa Federației Române de Rugby, în loc să vină cereri de a spori numărul tinerilor jucători români în Superligă, sosesc propuneri de a mări numărul de jucători străini din primul eșalon. Motivul? Cluburile din Superligă vor să facă performanță fără să mai țină cont de jucătorul român, fiindcă majoritatea cluburilor din Superligă sunt finanțate din bugete locale sau departamentale, iar toate acestea cer rezultate, și numai rezultate.

Președintele Alin Petrache și echipa sa au misiunea de a găsi o soluție prin care să mulțumească ambele tabere. Și cluburile care produc jucători și pentru care contează echipele naționale, dar și cluburile care doresc doar înalta performanță.

Atenția, către baza piramidei

În rugby-ul românesc, problemele sunt cu duiumul, însă membrii federației și-au îndreptat atenția către baza piramidei: formarea jucătorilor și a antrenorilor.

"După eșecul de anul trecut, privind ratarea calificării la Cupa Mondială, Federația Română de Rugby a trebuit să se repoziționeze și să gândească o strategie pentru perioada 2019-2023. Aceasta are ca element central echipa națională de seniori, dar în egală măsură atenția va fi îndreptată și către echipele de juniori. Practic, nu putem avea o echipă de seniori competitivă atâta timp cât baza piramidei nu este dezvoltată, cât n-avem competiții serioase, puternice, în care să fie angrenat un număr suficient de jucători. Una din marile probleme cu care ne confruntăm în ziua de astăzi este calitatea și cantitatea practicanților de rugby, dar și calitatea resurselor umane. La nivel mondial există o strategie pe termen lung de formare a jucătorului și antrenorului, iar noi dorim să le implementăm cluburilor din țară, pentru a vorbi aceeași limbă. Noi ne expunem strategia, o discutăm cu cluburile din țară, iar într-o viitoare Adunare Generală, vom pune eventualele probleme cap la cap și vom ajunge la un numitor comun. Rugby-ul românesc are nevoie de un restart", a declarat secretarul general al FRR, Florin Matei.