Trafic intens şi spaţii verzi puţine. Care sunt cele mai poluate zone din Constanţa

1615

Articole de la același autor

Constanţa nu o duce rău la poluarea aerului, dar nici bine. În ultimii ani, au fost înregistrate unele depăşiri ale valorilor substanţelor nocive din aer. Cei mai expuşi sunt locuitorii din zona Casa de Cultură, din cauza traficului auto. Autorităţile încearcă să realizeze un plan prin care să reducă poluarea în oraş, reducând circulaţia autovehiculelor şi mărind suprafaţele de spaţiu verde.

Un studiu realizat la solicitarea Primăriei Constanţa arată că municipiul suferă la capitolul parcuri şi verdeaţă şi că gradul de poluare, mai ales cu dioxid de azot, este destul de ridicat în apropierea şoselelor mari, unde există trafic intens. Transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante și particule ultrafine produse de motoarele pe benzină sau motorină. Ca substanțe poluante, pe primul loc se situează gazele de eșapament.

„Rezultatele modelării dispersiei poluanților în atmosferă pentru anul de referință 2018 indică valori ale concentrației medii anuale pentru anumite sectoare de-a lungul marilor artere de circulație intens circulate. Este vorba despre bulevardul Tomis între strada Dumbrăveni și bulevardul Aurel Vlaicu, bulevardul Alexandru Lăpușneanu între str. Soveja și bulevardul Tomis și între strada I. L. Caragiale/str. I.G. Duca și bulevardul I. C. Brătianu, strada Soveja între bulevardul Alexandru Lăpușneanu și strada Primăverii”, este precizat în studiul publicat pe site-ul Primăriei Constanţa.

Însă una dintre principalele zone unde sunt frecvente depăşirile de poluanţi este cea de la Casa de Cultură, staţia de pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu indicând concentraţii mult mai mari decât cele acceptate şi considerate inofensive pentru sănătatea populaţiei.



Verdeaţă multă… dar pe hârtie


În ce priveşte spaţiile verzi, „în prezent, municipiul Constanța beneficiază de parcuri și scuaruri, dar insuficiente ca și suprafață raportată la numărul locuitorilor orașului. Având în vedere degradarea zonelor verzi aferente municipiului se impune realizarea unor lucrări reabilitare/extindere a parcurilor, scuarurilor și aliniamentelor de arbori. Aceste lucrări au ca scop principal îmbunătățirea factorilor de mediu și a calității vieții atât prin creșterea suprafețelor reprezentate de spațiile verzi, cât și prin protejarea și gestionarea durabilă a acestora. Începând cu anul 2017 la nivelul municipiului Constanța se înregistrează o scădere a suprafețelor verzi, comparativ cu situația existentă la nivelul anului 2015”, este precizat în document.

Astfel, dacă în 2015 în municipiu erau 430 hectare de zone verzi, în 2016 suprafaţa a scăzut la 420, iar, din 2017, la 150 hectare. Practic, dacă în 2015, fiecărui locuitor îi reveneau 15,15 metri pătraţi de spaţii verzi, din 2017 s-a ajuns la doar 5,28 metri pătraţi.

Cumva totuşi, primăria a reuşit să înmulţească pe hârtie suprafeţele de verdeaţă pentru că, din evidențele registrului local spații verzi înregistrate în luna ianuarie 2021, reies aproximativ 526 hectare spații verzi. „Acestea, raportate la suprafața întregului intravilan și la numărul de locuitori conform ultimului recensământ (2011), asigură un indicator de 18,5 mp/locuitor. Este vorba despre spații verzi amenajate, dintre care parte din acestea constituie spații verzi cu acces limitat sau chiar restricționat publicului larg (incinte aparținând deconcentratelor din sectorul militar, incinte aflate în administrarea furnizorilor de utilități publice în cadrul cărora există vaste suprafețe plantate cu rol de protecție, semnificative din punct de vedere ecologic la nivelul întregului municipiu ș.a.)”, se mai arată în studiu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7022 secunde