Totul despre femeile din România

Luni, 08 Martie 2021
180

Articole de la acelaşi autor



Cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, Institutul Național de Statistică a pus la dispoziția publicului următoarea selecție de date și informații statistice:
Din cele 19.328,8 mii persoane care la 1 ianuarie 2020 aveau reședința obișnuită pe teritoriul României pentru cel puțin 12 luni, 9.868 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populației rezidente.
În mediul urban, ponderea femeilor din țara noastră este mai pronunțată decât în cel rural. Peste 5.474,9 de mii de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,4% din totalul populației
urbane. În mediul rural, ponderea populației feminine este de 49,5%.
Populația feminină este mai 1îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:
- vârsta medie națională: 42,2 ani
- vârsta medie feminină: 43,9 ani
- vârsta medie masculină: 40,6 ani


Populația feminină a avut o pondere mai mare decât populația masculină în 40 de județe, excepție făcând județele Vaslui și Tulcea.
Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Vâlcea și Brăila, iar cele mai scăzute în Iași și Ilfov.
Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani și peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani, număra 4.260 mii persoane, potențialele mame reprezentând, astfel, 43,2% din totalul populației feminine rezidente la 1 ianuarie 2020.
Rata totală de fertilitate la nivel de țară a fost de 1,8 copii născuți-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani. În anul 2019 cele mai mari rate totale de fertilitate (născuți-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Vaslui (3,1‰), Sălaj (2,4 ‰) și Suceava (2,3 ‰), iar cele mai scăzute în județele Ilfov (1,4‰) și Cluj (1,3‰).În anul 2019 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 199.720 copii, rezultând o rată a natalității de 10,3 născuți-vii la 1.000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem
în vedere că rata natalității în UE-28 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,5‰.
Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2019, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieți la 100 fete.


Față de anul 2018, în anul 2019, rata natalității a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,7‰ la 10,6‰, iar în mediul rural rata natalității a fost egală ca cea din anul 2018 (10,0‰). În anul 2019, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendința înregistrată în ultimii ani.
În anul 2019, vârsta medie a mamei la naștere (28,8 ani) și la prima naștere (27,6 ani) a fost în ușoară creștere față de anul precedent (28,7 ani și respectiv 27,4 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii.
Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,2 ani) comparativ cu cele din urban (30,0 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,1 ani în urban și 25,2 ani în rural). Valorile extreme
pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,7 ani în județul Călărași și 30,8 ani în municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în municipiul București (31,5 ani), iar cea mai scăzută în județul Călărași (26,5 ani).
Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupațional. Deși ponderea copiilor născuți de către mame casnice (33,0% în anul 2019) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (34,2% în anul 2018). Un procent de 52,4% născuți-vii au avut mame salariate. În anul 2019, în mediul rural, 48,3% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,6% din numărul născuților-vii au avut mame casnice.
În anul 2019 continuă tendința de creștere a ponderii născuților-vii de către femeile cu nivel superior de educație - cel puțin cu studii universitare (30,4%) și ponderea născuților-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (35,6%).


Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2019, a fost de 79,54 ani (80,34 ani în urban și 78,51 ani în rural)
În anul 2019, rata nupțialității a fost de 5,8 căsătorii la 1.000 locuitori. Din totalul de 128.610 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (23.044 căsătorii), iar cele mai puține în luna februarie (5.306 căsătorii). România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,4‰.
Vârsta medie la căsătorie în anul 2019 se menține la valoarea din anul 2018 în cazul femeilor (30,6 ani), dar cunoaște o tendință de scădere la bărbați de la 33,8 ani în anul 2018, la 33,7 ani în anul 2019. Vârsta medie la prima căsătorie a scăzut, de asemenea, în anul 2019. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,3 ani la femei și 31,6 ani la bărbați.
În anul 2019, s-au înregistrat 30.197 divorțuri, cu o rată a divorțialității de 1,4 divorțuri la 1.000 locuitori. Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă
avem în vedere că rata divorțialității în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9‰. Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,9% pentru femei și de 93,5% pentru bărbați. Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (19,2%) și bărbații din grupa 40-44 ani (20,0%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorț a fost de 39,5 ani pentru femei și 43,2 ani pentru bărbați.
În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2020, relevă faptul că populația ocupată era de 8.555 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.


Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că:
- 1,9% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori;
- 20,3% au lucrat ca specialiști în diverse domenii de activitate;
- 8,3% erau tehnicieni sau alți specialiști în domeniul tehnic;
- 6,3% au avut statutul de funcționari administrativi;
- 23,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
- 18,4% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit;
- 7,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați;
-13,9% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații.


În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învățământului superior, 4,6% ale învățământului postliceal și de maiștri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% școli profesionale și de ucenici.
În anul 2020, 90,5% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni. Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la rețelele de socializare, 83,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele
3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (72,4%), găsirea de informații despre bunuri sau servicii (58,6%), trimiterea de e-mailuri (51,3%), căutarea de informații despre sănătate (45,2%) și citirea online a site-urilor de știri (44,4%). 




Pagina a fost generata in 0.3043 secunde