Soarta tristă a bijuteriilor arhitecturale din Peninsulă. Salvate din război, demolate de comuniști

Miercuri, 29 Ianuarie 2020, 23:46
1223
Case somptuoase, cu arhitectură impresionantă străjuiau, cândva, străzile din jurul Pieței Independenței - Piața Ovidiu de astăzi. O parte dintre acestea sunt și astăzi în picioare. E drept, tehnicile moderne de reabilitare le-a mai estompat din farmec. Dar sunt și câteva zeci de imobile care, după ce au fost "chinuite" și ignorate au fost puse la pământ. 


"Memoria unui oraș se păstrează prin străzile și casele sale vechi", spune Marian Moise în cartea sa "Constanța Veche – restituiri necesare". Iar memoria urbei de la malul mării este păstrată în zona peninsulară și în împrejurimile acesteia. Aici a fost leagănul dezvoltării orașului, aici și-au construit și consolidat existența comunitățile etnice, lăsând posterității imobile reprezentative. Aici funcționau, "simigerii și patiserii turcești tradiționale, ceainării și cafenele de expresie levantină și taverne grecești", punctează Marian Moise, printre hoteluri și restaurante de mare renume în epocă. Pe marginea Pieței Independenței și-au construit casele, la început de secol XX, comercianți și membri de seamă ai comunității. Căci, cum arată istoricul, "toți ochii erau îndreptați spre Piața Independenței". O parte dintre aceste imobile, descrise de specialiști ca fiind somptuoase, au ajuns victime războaielor mondiale, iar în jurul anului 1985 au fost demolate.


Clădirile bogătașilor, transformate în spitale 
Una dintre clădirile demolate și din care se mai păstrează doar câteva schițe și documente, în Arhivele Județene, a fost casa afaceristului armean Nazaret K. Torosian. Ctitorul Bisericii Armenești "Sf. Maria" - care poate fi admirată la capătul străzii Callatis - își ridicase casa în Piața Independenței (actuala Piața Ovidiu), în anul 1900. "O clădire somptuoasă, proiectată de arhitectul Adolf Linz, care avea parter, două etaje, cu ferestre înalte și dreptunghiulare, cu vedere spre piață și o mansardă. La parter a fost deschis un local de lux, denumit «Bristol», iar la etaj Torosian a decis să deschidă un hotel de lux. În timpul Primului Război Mondial, imobilul a fost rechiziționat și a fost transformat în popotă ofițerească, spital de campanie și dormitoare pentru ofițeri. La finalul războiului, în toamna anului 1918, casa era într-o stare de conservare proastă. Reconstruită după război, clădirea își va recăpăta strălucirea de altădată cu concerte de muzică de cafe-concert, de jazz, iar seara târziu, cu spectacole de revistă și cabaret. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, imobilul a fost rechiziționat. În 1948, clădirea este naționalizată și transformată într-un hotel, iar în 1985 a fost demolată", au precizat reprezentanții Institutului Național de Patrimoniu. 


Prima reprezentanță Ford la Constanța, demolată 
Un alt imobil, care a avut o soartă similară, a fost Casa Tacvor Benlian ridicată în 1912, de aceleași arhitect Adolf Linz. Casa avea ferestre mari, dispuse pe aproape toată suprafața pereților. "Între anii 1916 - 1918, clădirea a fost transformată în spital și cazarmă, iar în timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost rechiziționat. După naționalizarea din 1948, clădirea se degradează, parterul fiind transformat într-un restaurant-braserie. Imobilul a fost demolat în 1985", notează specialiștii. 
La pământ a fost pus, înainte de Revoluție, și imobilul care în anii 1920 găzduia reprezentanța Ford din Constanța. Imobilul era amplasat la intersecția străzilor Sulmona cu B-dul Tomis, numărul 12, și aici se vindeau automobile Lincoln, camionete Ford și tractoare Fordson. Reprezentanța era deținută de Dumitru St. Dimitriu și Gheorghe Athanasiade și o vreme bună, vehiculele pe care le aduceau la Constanța făceau adevărate spectacole în Piața Ovidiu. 


Dileme privind locul unde a existat Palatul Sturdza  
De-a lungul timpului au dispărut și Casa Manissalian, situată pe B-dul Elisabeta, dar și Templul de rit spaniol (sefard romaniot), despre care am relatat în ediții anterioare ale ziarului "Cuget Liber". Aceeași soartă a avut-o și Palatul Sturdza. "Casa vestită în epocă prin arhitectonica ei a fost Palatul Sturdza, construit de principele Grigore M. Sturdza, ca reședință de vară, lângă hotelul Carol. Prin 1905 a găzduit Administrația Domeniului Statului, dar din păcate nu s-a păstrat", nota istoricul Marian Moise. De altfel, locația exactă a Palatului Sturdza a stârnit divergențe de-a lungului timpului, istoricii având probleme în a stabili cu precizie unde se afla. 


Iar lista clădirilor care s-au pierdut, înainte de Revoluție, poate continua: casele comercianților Agop Tomasian, de pe strada Marcu Aurel, Luchias Horasangian, Garabet Macarian, Haigubi Kricorian, de pe strada Mircea cel Mare, nr. 38, H. Kevorkian. Toate au fost demolate înainte de 1989, la fel ca cele deținute de I.E. Ambramoglu (arhitect Cristo V. Sotiriu), pe B-dul Elisabeta, Casele Osman și Rașid Mustafa, Casa Zelchif Mustafa, Casa Mustan Haca etc. 


Pagina a fost generata in 0.2535 secunde