Peninsula Constanței, de la romi și ruine, la cartier rezidențial

1894
Peninsula Constanței, de la romi și ruine, la cartier rezidențial - fotofondpeninsula-1545156000.jpg

Articole de la același autor

Autoritățile locale din Constanța vor să transforme peninsula într-un adevărat muzeu de istorie, arheologie și arhitectură, în aer liber. Este un proiect ambițios, care nu se va putea face peste noapte, și care presupune, în primul rând, schimbarea atitudinii asupra acestei zone, mulți ani ignorată și considerată un ghetou de periferie. Acum, Primăria Constanța vrea să pună în valoare toată istoria ascunsă atât în zidurile dărăpănate, cât și în pământul valoros.

Într-o sală trei sferturi goală, ieri, la Palatul Administrativ al județului, a început dezbaterea publică pentru actualizarea Planului Urbanistic Zonal al Peninsulei. Constănțenii nu au putut lăsa pentru câteva ore pregătirile de Crăciun și nu s-au înghesuit să participe la discuții. Au participat doar câțiva locuitori ai zonei și mai mulți arhitecți ai municipiului convocați să își dea cu părerea referitor la cum ar trebui să fie elaborată documentația ce va sta la baza viitoarelor construcții din Peninsulă.

Au fost și voci care le-au reproșat reprezentanților Primăriei Constanța ba că au programat dezbaterea publică la ora 10 dimineața, oră nepotrivită pentru mulți dintre cei care merg la serviciu, ba că anunțul nu a fost vizibil și că unii nu au știut de această întâlnire. Amfitrionul dezbaterii publice, arhitectul șef al Constanței, Radu Vânturache, a promis că vor mai fi astfel de discuții și că așteaptă propunerile tuturor constănțenilor.

Acesta a explicat că actualizarea Planului Urbanistic Zonal este absolut necesară, în condițiile în care PUZ-ul care este folosit în prezent este vechi de 15 ani și nu mai este adecvat.

"În noul document, dorim să punem foarte mult accent pe identitatea culturală. Știm că zona peninsulară este o parte din oraș, de fapt, de aici a pornit orașul nostru, și ne dorim foarte mult să punem accent pe această componentă. Mai mult, ne dorim ca tot ce înseamnă intervenție în zid să fie coerentă, durabilă și sustenabilă", a precizat Radu Vânturache.

Potrivit acestuia, noul PUZ va pune accent pe valorificarea istoriei acestor meleaguri. Toate spațiile verzi vor fi păstrate și nu vor fi desființate, trama stradală nu va suferi modificări majore, eventual doar transformarea unora dintre străzi în zone pietonale.

Aproape trei sferturi din clădiri au nevoie urgentă de intervenții

În ce privește clădirile din Peninsulă, autoritățile locale au făcut deja un inventar al imobilelor vechi.

"Aproximativ 70 la sută din clădiri necesită o intervenție de urgență privind punerea în siguranță, în primul rând, apoi consolidare, revitalizare, reabilitare, deci vorbim despre intervenții punctuale arhitecturale, dar și de context, adică din punct de vedere urbanistic", explică arhitectul șef al municipiului.

Tocmai de aceea, Primăria Constanța a intrat recent într-un proiect european, care vizează reabilitarea clădirilor vechi din această zonă istorică. Este vorba despre proiectul ALT BAU, realizat în colaborare cu administrațiile altor cinci orașe din Europa, Chemnitz - Germania, Rybnik - Polonia, Riga - Lituania, Eriges Seraing - Belgia, Vilafranca del Penedes - Spania și Torino - Italia, care vor să-și readucă la viață imobilele cu valoare istorică.

Dana zero a portului, transformată în cartier rezidențial

Apreciind inițiativa de a reabilita clădirile istorice, constănțenii prezenți în sală i-au făcut și câteva sugestii arhitectului șef al municipiului. Avocatul Ionel Hașotti, în calitate de locuitor al Peninsulei, a sugerat că primele care trebuie să respecte regulamentele de urbanism sunt autoritățile locale.

"Avem multe exemple de autorizații de construcție care nu respectă regulile. Între case, clădiri noi cu patru etaje, care nu numai că nu respectă regimul de înălțime, dar nici arhitectura zonei. Este nevoie și de consecvență din partea autorităților locale", a subliniat Ionel Hașotti.

Arhitectul Andrei Chivu a venit cu propunerea ca "să se ia în considerare o reechilibrare demografică a zonei, iar dana zero a portului economic să fie transformată în cartiere rezidențiale foarte mari, astfel încât să se repopuleze zona".

Un alt proprietar de clădiri din Peninsulă, Lucian Aiftincăi, a declarat că este de acord ca traficul auto să fie restricționat pe mai multe artere ale zonei și că autoritățile locale ar trebui să se "ocupe" de locatarii de etnie romă care stau în mod abuziv în multe case vechi.

Arhitectul Radu Cornescu a subliniat, la rândul său, necesitatea punerii în valoare a monumentelor arheologice, atât cele la vedere, cât și cele îngropate, multe dintre ele în prezent pe cale de a fi distruse iremediabil.

"Avem poarta mare a Tomisului, termele romane, bazilici îngropate, avem vestigii de 2500 de ani și nu le cunoaște nimeni. Nu putem să ne batem joc de ele. E păcat să nu le ridicăm la cel mai înalt grad", a completat specialistul. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5395 secunde