Pârjol în Parcul Tăbăcărie. Iarbă arsă și copaci uscați, în cel mai mare parc al Constanței

Luni, 17 August 2020
2952
Cu iarba arsă de arșiță și copacii uscați, Parcul Tăbăcărie pare că piere. Verdeața din cel mai mare parc al Constanței este la mila cerului. Fără sisteme de irigații, fără o biată țâșnitoare care să ostoiască setea pământului, iarba s-a uscat complet, iar bucățile de spații arată precum miriștea pe un câmp în mijlocul Bărăganului. Și mai grav este că aleile sunt pline de arbori complet uscați, care ar putea fi doborâți chiar și de o rafală mai puternică de vânt.

Parcurile din Constanța suferă de ani de zile. Au pierdut teren, au văzut cum le sunt ciopârțite spațiile verzi și le sunt tăiați copacii. Acum, în anul 2020, Parcul Tăbăcărie nu are nici măcar cel mai rudimentar sistem de irigații. Este lăsat pradă arșiței și pare că se usucă cu totul. Primii care ne-au semnalat situația au fost niște constănțeni care au ajuns în acest sfârșit de săptămână în zonă. "Am zis că să ne plimbăm înconjurați de verdeață și am ieșit în Tăbăcărie. Dureroasă alegere. Am crezut că am greșit anotimpul. Totul era galben și uscat în jur. Nu mai există iarbă verde pe jos, doar câțiva arbuști mai rezistenți la secetă par să fi rămas înfrunziți. Este dureros să vezi cum nimănui nu-i pasă de acest colț și că nu fac cel mai mic efort să îngrijească plantele și verdeața", ne-a scris, pe adresa redacției, Mihai S., din Constanța.

"Vor să distrugă parcul!"

Am făcut și noi câțiva pași, ieri, în Parcul Tăbăcărie, chiar înainte de prânz. Am pornit pe alee, chiar de la intrarea dinspre Teatrul Soveja. Totul pare pârjolit și singurele pâlcuri de umbră sunt sub copacii înalți dinspre bulevard. De altfel, doar acolo am găsit câțiva bunici, cu copilași, stând pe bănci și jucându-se liniștiți. "Ne-am ascuns aici de soare", ne-a spus, vesel, unul dintre vârstnici. Bărbatul recunoaște că vine aproape în fiecare zi în Parcul Tăbăcărie, pentru că stă în apropiere, așa că nu îl mai miră nimic și aproape că nu mai are așteptări ca locul să arate vreodată mai bine. "Ce să facem, ne-am obișnuit… Aici veneam cu copiii, acum venim cu nepoții. Nu arată cine știe ce, dar măcar e ferit de mașini, căci, în jurul blocului nu mai au unde să se joace, este plin de mașini!", ne-a mărturisit bunicul.

Două bănci mai la vale, alți doi vârstnici stau de vorbă și ne strigă din mers: "Vor să îl distrugă cu totul, să facă blocuri aici. De aceea nu îl îngrijesc. Nu le mai pasă de el. O să îl radă și vin să construiască".

Cu speranța că omul doar exagerează, am înaintat prin parc, la pas cu doi copilași pe trotinetă. La un moment dat, mama strigă: "Rămâneți pe alee, să nu intrați prin praf!". Aleea este spartă pe alocuri, iar picii încearcă să ocolească gropile, pentru a nu li se împiedica roțile.

Tot în trecere, sunt și doi soți cu o fetiță pe o bicicletă. Fără să ezite, bărbatul ne arată mai mulți copaci înalți, complet uscați. "Arborii aceștia nu au nicio frunză verde. Se vede că sunt morți. Ce așteaptă cei de la gospodărirea orașului? Să cadă peste vreun copil, peste vreun bătrân, să se întâmple o tragedie? Să vină să-i taie și să pună alții. Să ude iarba asta. Nu este posibil așa ceva. În 30 de ani de zile nu s-au găsit bani pentru un sistem de irigații în acest parc? Eu nu cred. Eu cred că este doar nesimțire și nepăsare!", ne-a spus revoltat, bărbatul, arătând spre scheletele copacilor.



Pagina a fost generata in 0.2872 secunde