Parfum de amintiri! La pas, prin trecutul străzii Ecaterina Varga

1376

Articole de la același autor

Constănțenii cunosc strada Ecaterina Varga, din centrul municipiului, pentru că ani buni pașii i-au purtat spre aceasta când aveau nevoie de serviciile administrației publice locale. Trecutul acestei artere, poveștile din spatele imobilelor care o "împodobesc" sunt însă enigme pentru mulți dintre locatarii urbei.

O arteră liniștită, din centrul municipiului Constanța, caracterizată de un melanj arhitectural, de vechi și nou. Astfel poate fi descrisă, în câteva cuvinte, strada Ecaterina Varga. Străjuită de o parte și de alta de imobile realizate ba înainte de 1900, ba înainte de Primul Război Mondial, ba de blocuri din perioada comunistă, această stradă aparent insignifiantă din Constanța ilustrează etapele prin care a trecut, de-a lungul timpului, urbea de la malul mării.

E drept, aici nu regăsim imobile care să fi fost deținute de personalități cu răsunet. Dar, în trecut, aici a fost una dintre zonele selecte ale orașului, drept dovadă și faptul că pe această arteră încă se mai regăsesc clădiri care au aparținut cândva unor avocați, medici, care au fost sediu de instituții publice sau chiar și un han.

Luând la pas strada Ecaterina Varga, coborând dintre bulevardul Ferdinand spre strada Callatis, privirea se oprește asupra imobilului de la numărul 21. Casa Zafirios Kyriakou, construită în 1894 și deținută de comerciantul Zafirios Kyriakou, este menționată la loc de cinste printre imobilele reprezentative pentru Comunitatea Elenă a Constanței. O clădire albă, realizată în stil eclectic, care nu a mai fost renovată de multă vreme și de a cărei frumusețe și importanță mai amintesc doar inscripția de pe frontispiciu.

"Pe strada Ecaterina Varga se află, însă, nu doar case de dinainte de 1900, ci și case de după Primul Război Mondial, precum casa cu un etaj a lui Zamfiros Chiriacu, de la nr. 25, construită între anii 1923 - 1925, ori blocul din beton armat, cu două etaje, proprietatea avocatului Vasile Bellu, construit în 1926, arhitect H. Goldstein. Arhitectul H. Goldstein, alias Horia Maicu, a fost constănțean și a construit o seamă de blocuri în perioada interbelică pe străzile importante ale Constanței, existente și astăzi. Este vorba despre blocuri de pe strada Traian, de pe b-dul Ferdinand", a arătat publicistul Marian Moise, notând în cartea sa "Constanța veche, reconstituiri necesare".

Fost han și fost sediu al Administrației Financiare Constanța

Se impune menționată și clădirea de la intersecția străzilor Ecaterina Varga cu Vasile Alecsandri, care a găzduit, înainte de Primul Război Mondial, Administrația Financiară a Constanței.

"Această veche clădire de colț, cu două nivele, a fost construită în 1905 și a devenit, în anii 40, proprietatea a doi moștenitori, pentru ca în 1950 să fie naționalizată", a adăugat publicistul Marian Moise.

Încă impunător, fostul han Zaid, aflat la numărul 3, pe aceeași stradă, așteaptă să fie renovat. Acesta a aparținut lui Abdul Hagi Zaid, consilier comunal și a fost naționalizat în 1950. O clădire albă, lungă, cu o curte interioară generoasă, hanul a fost construit înainte de 1900 și a fost naționalizat, asemenea celorlalte imobile de pe stradă, în 1950. În ultimii ani, aici și-au avut sediul câteva firme de avocatură, câțiva arhitecți, dar în prezent clădirea se află în proces de reabilitare.

Bijuterie arhitecturală dispărută

O piesă arhitecturală care a înfrumusețat strada Ecaterina Varga a fost bombardată în Al Doilea Război Mondial. Este vorba despre o clădire realizată la colț cu strada Aristide Karatzali, după proiectul arhitectului francez L. Givert, cu două nivele, în stil neoclasic; este vorba despre același arhitect care a realizat Palatul Sturdza și Casa Hrisicos, din Piața Ovidiu.

În schimb, se păstrează încă imobilul de la numărul 18, mai precis Casa Lascaridis, aflat la intersecția cu strada Vasile Alecsandri. Iar elementul care atrage atenția, în cazul acestui imobil, este ușa de la intrare, realizată din fier, care înfățișează un soare imens care răsare peste valurile mării.

XXX

Contemporaneitatea și-a pus amprenta asupra acestei artere. Pe de o parte, prin blocurile comuniste, prin garajele care au răsărit, dar și prin graffiti-urile care se află pe toți pereții. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4543 secunde