Oameni care mănâncă din gunoaie

Munți de gunoaie. Și oameni care scormonesc prin resturi pentru câteva roșii sau castraveți mai arătoși pentru a-i pune în farfurie. Această imagine dureroasă se dezvăluie privirilor la marginea Constanței, în zona serelor. Ceea ce sperie mai mult, însă, sunt vorbele unui constănțean care locuiește în apropiere, cum că legumele, aruncate ca rebuturi de comercianții ce dețin serele, ar fi strânse pentru a fi vândute prin piețe.

Sărăcia este din ce în ce mai apăsătoare, iar oamenii mai disperați. Acesta este, cel mai probabil, motivul pentru care au uitat de precauții, de propria sănătate sau a copiilor lor și caută ingredientele pentru masa în familie, prin gunoaie.
Zi de zi, pe platforma de resturi vegetale din vecinătatea serelor de la marginea Constanței, pot fi văzuți locuitori din zonă care adună legume sau iarbă pentru animale. Unii dintre ei au un venit stabil, o pensie sau un salariu, dar nu se ajung cu banii. Așa că vin cu sacoșica și își aleg niște legume mai arătoase. Pentru ei, a-și face piața dintr-o sursă de infecții pare a fi ceva normal.
Ieri, la prânz, o bătrânică aduna iarbă dintr-un morman de vrejuri de roșii. La câțiva pași, se putea vedea o pungă cu resturi de ardei. Ne-a spus că adună verdeață pentru păsări, dar că sunt vecini care și-au pus la conservat legumele adunate de aici.
"Am niște puișori și vreau iarbă pentru ei. Legume nu am luat, dar ia lumea de aici, din Km 5. Au făcut și zarzavat, dar nu am auzit pe nimeni să se fi îmbolnăvit", a zis femeia, ridicând din umeri și văzându-și în continuare de culesul ierbii.

Legumele adunate din gunoaie sunt vândute în piață?
Dumitru Mechi locuiește în apropierea serelor și spune că este alarmat, căci legumele adunate dintre gunoaie ajung inclusiv în piețe, la vânzare.
"Am 75 de ani, dar nu am văzut așa ceva în viața mea. Oameni care vin, zi de zi, pentru a căuta roșii și castraveți printre gunoaie. Producătorii aruncă legumele care le rămân pe un teren din spatele serelor, oamenii vin și le adună.
Să-i vedeți cum scormonesc, cu degetele, printre resturile putrezite, pentru a le găsi pe cele mai bune. Le iau acasă, pentru mâncare și în plus le duc și la piață. Sunt mereu aceiași oameni, care își încarcă sacoșele, iar apoi pun legumele în apă, la rece, pentru a arăta mai bine. M-am mutat aici pentru aer curat, dar am dat peste ceva mizerabil", a povestit septuagenarul.
Resturile vegetale, printre care și legumele, sunt aruncate pe o plat-formă de beton, de aproximativ 300 de mp, ce aparține SC Leader International SA, firmă ce deține sere în zonă. De jur împrejur însă, pe aproximativ patru hectare, se întind munți de gunoaie, resturi menajere, materiale de construcții și altele. Iar terenul respectiv aparține dome-niului privat al Primăriei Constanța. Dumitru Mechi încearcă, de vreo șase ani, să sensibilizeze autoritățile, să ia măsuri pentru curățarea zonei și pentru a împiedica dețină-torii serelor să mai arunce resturile în locul respectiv. Fără succes însă. Instituțiile statului au venit în inspecție, au dat câteva amenzi și… cam atât!
"Este plin de șobolani, de șerpi, de muște, nu se poate trăi în aceste condiții. Am trimis adrese peste adrese la Primăria Constanța, la Garda de Mediu, dar nu s-a schim-bat nimic", a subliniat bătrânul.

"Nu este încălcată legea!"
În schimb, Nicolae Jecu, adminis-tratorul SC Leader International SA, firma ce deține platforma de resturi vegetale unde scormonesc oamenii după legumele aruncate, spune că nu este încălcată în niciun fel legea.
"În urma sesizărilor făcute, am fost verificați de Garda de Mediu și de primărie, vizați de resturile vegetale pe care le scoatem din seră la sfârșit de ciclu de producție - la tomate, de exemplu - și le depozităm pe platforma betonată, care este proprietatea societății. Aceste resturi se degradează foarte repede, iar noi le facem un fel de compost pe care îl refolosim ca îngrășământ. În schimb, zona împrejmuitoare, de câteva hectare, este domeniul primăriei, iar gunoaiele se adună de peste 20 de ani, de pe vremea fostei SC Prosper SA. Societatea s-a lichidat, dar nu și gunoaiele", a declarat administratorul pentru "Cuget Liber".
Cât despre obiceiul locuitorilor, responsabilul firmei știe că resturile sunt strânse pentru animale, nu pentru consumul uman.
"Oamenii din cartiere vin și iau resturi pentru animale, din fructele care au rămas, din frunze. Dacă cineva ia pentru consumul pro-
priu sau pentru a duce la piața, o face pe riscul său. Dar nu cred că se întâmplă așa ceva, pentru că sunt oameni serioși, bătrâni.
I-am verificat și eu, au venit de mai multe ori prin seră și mi-au spus că au nevoie pentru păsări. În plus, fructele aruncate nu
sunt de consum, nu sunt marfă de piață", a explicat Nicolae Jecu.
Pe de altă parte, Nicolae Jecu spune că platforma a fost împrejmuită și chiar a fost angajat un paznic, dar a renunțat la acesta după ce au apărut divergențe cu reclamantul Dumitru Mechi. "Am angajat la un moment dat un paznic, dar au fost discuții cu persoana care tot reclamă, cum că nu l-am angajat pe el. De aceea, am renunțat la paznic, pentru a nu mai fi discuții", a adăugat administratorul firmei.