O treime din studente, victime ale hărţuirii sexuale în universităţi

927
O treime din studente, victime ale hărţuirii sexuale în universităţi - fondotreimedinstudente2-1614192451.jpg

Articole de la același autor

De la apelative sexiste, comentarii sexuale şi până la discuţii explicit sexuale, ciupituri şi mângâieri sau chiar propuneri, hărţuirea sexuală este tot mai prezentă în instituţiile de învăţământ superior din ţara noastră. Mai mult de o treime din studente susţin că au fost victime ale hărţuirii sexuale în universităţi.

Sub motto-ul „Toleranţă zero pentru hărţuirea sexuală în universităţi!”, grupul informal Inițiativa acționăm pentru siguranță în universități și centrul Filia au derulat un studiu exploratoriu privind hărțuirea sexuală în universități prin lansarea unui chestionar online anonim care să mapeze magnitudinea acestui fenomen. Chestionarul a fost distribuit pe social media în perioada septembrie - noiembrie 2020. Din cele 368 de persoane care au răspuns la chestionar, cele mai multe sunt de gen feminin (85%), cu vârste cuprinse între 20 - 29 de ani (86%).

„Femeile și fetele nu sunt în siguranță nici acasă, nici pe stradă și nici la locul de muncă sau în unitățile de învățământ. Mai mult de o treime dintre respondente consideră că s-au confruntat cu situații de hărțuire sexuală în universitate, în timp ce aproape 40% apreciază că au fost martore”, precizează Andreea Rusu, directorul executiv al centrului Filia.

Printre cele mai des întâlnite cazuri de hărțuire sexuală se numără: glume, bancuri cu tentă sexuală; comentarii indecente despre aspectul persoanei sau despre viața privată; comentarii cu caracter sexual, folosirea de porecle și expresii cu conotații sexuale; apelative sexiste și umilitoare precum „păsărică”, „iepuraș”, „pisicuță”, „păpușă”; discuții explicit sexuale; emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; ciupituri, mângâieri, atingeri nedorite; propuneri și avansuri sexuale directe sau insistente privind acceptarea unei invitații sau a începerii unei relații, urmărirea persoanei; 91% dintre respondente au indicat că persoanele care au comis actele de hărțuire sunt bărbați.

Fără proceduri clare şi coduri de etică

Potrivit studiului, cauzele hărţuirii în universităţi ţin de lipsa sancţiunilor corespunzătoare a faptelor de hărţuire sexuală, tendinţa de blamare a victimei şi lipsa de solidaritate cu aceasta, precum şi lipsa de proceduri clare privind raportarea şi depunerea plângerilor privind hărţuirea sexuală.

În plus, o analiză a codurilor de etică din 55 de universităţi de stat din România arată că în 11% din aceste coduri nu există nicio menţiune cu privire la hărţuirea sexuală, în timp ce în doar 16% hărţuirea sexuală este definită. 44% dintre codurile de etică analizate este menționată hărțuirea, iar în 29% hărțuirea sexuală, însă fără o definiție clară (Centrul FILIA, 2018). Inițiativa acționăm pentru siguranță în universități solicită încă din anul 2016 măsuri clare de prevenire și sancționare a hărțuirii sexuale în universităţi şi acţionează pentru un mediu academic sigur.

„Hărțuirea sexuală rămâne un fenomen răspândit, dar despre care în continuare se vorbește prea puțin și care este studiat insuficient, mai ales la nivelul unităților de învățământ. În cazul universităților codurile de etică nu adresează în mod corespunzător violența sexuală, iar în multe dintre cazuri victimele sunt descurajate în a face demersuri împotriva agresorilor. Prevenirea acestui fenomen se bazează în continuare pe discuții informale, între studenți și pe minimele informații pe care aceștia le acumulează din mediul online sau din alte surse, cele mai multe dintre ele neracordate la modificările legislative, la modelele de bune practici și la nevoile victimelor”, este de părere Adela Alexandru, reprezentantul Iniţiativei Acţionăm pentru siguranţa în universităţi.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4422 secunde