Muzeul de Artă Populară resimte efectele pandemiei de coronavirus

204

Articole de la același autor



Toate instituţiile de cultură au avut de suferit pe timpul pandemiei de coronavirus. Muzeele au vizitatori puţini, teatrele şi Casa de Cultură a Sindicatelor au spectatori mai puţini,  deşi fac tot posibilul să atragă publicul. Pe scurt, Covid-ul a afectat puternic cultura. 


Ca orice altă instituţie de profil, şi Muzeul de Artă Populară  resimte efectele pandemiei de coronavirus prin scăderea numărului de vizitatori, la toate grupele de vârstă. Mai mult decât atât, restricţiile impuse pentru siguranţa vizitatorilor muzeului, în condiţii pandemice, au impus anularea manifestărilor de tradiţie organizate în timpul sezonului estival, manifestări care atrăgeau un public numeros şi divers, atât constănţeni, cât şi turişti români sau străini. De asemenea, s-a impus renunţarea la atelierele muzeale la care participau preşcolari şi şcolari în grupuri organizate, în baza parteneriatelor şcolare. Copiii beneficiau de îndrumarea specialiştilor muzeului pentru realizarea de obiecte de inspiraţie populară. Totuşi, conducerea muzeului a decis să reia atelierele muzeale cu activitate on-line, pe o tematică adaptată condiţiilor actuale, activitate concretizată prin organizarea de expoziţii temporare cu lucrările realizate.


Între timp, însă, specialiştii muzeului au continuat activitatea de clasare a patrimoniului în cele două categorii - tezaur şi fond, raportate la Ministerul Culturii, precum şi activitatea permanentă de conservare şi restaurare a patrimoniului material reprezentat de ţesături de interior, port popular şi icoane. În plus, din luna mai, după două luni de suspendare a activităţii cu publicul, muzeul este deschis publicului, care poate vizita expoziţia permanentă a muzeului, „Arta populară din România”, cuprinzând toate zonele etnografice ale ţării şi genurile creaţiei populare - ceramică, lemn, metal, port popular, scoarţe, ţesături şi broderii pentru decorul interiorului, mobilier ţărănesc, icoane pe sticlă şi lemn, obiecte de ceremonial etc.


De asemenea, expoziţia temporară „Gospodăria tradiţională din Dobrogea” propune publicului vizitator care îi trece pragul o incursiune în timp, în satele dobrogene din urmă cu 50-60 de ani, pentru a descoperi ocupaţiile de altădată ale locuitorilor din acest ţinut, fie ei români autohtoni, români balcanici (aromâni), bulgari, turci, tătari, ruşi lipoveni sau chiar ţigani nomazi. „Această călătorie simbolică în trecut se doreşte o reconstituire a satului de odinioară, prin intermediul obiectelor din colecţiile muzeului constănţean, achiziţionate în urma cercetărilor de teren din anii 1974-1980, obiecte păstrate de ţărani de-a lungul altor zeci de ani”, a precizat directorul instituţiei, Maria Magiru.


În continuare, muzeul îşi aşteaptă vizitatorii, care pot sta liniştiţi în ceea ce priveşte măsurile de siguranţă pentru combaterea răspândirii noului coronavirus. 




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4603 secunde