Mărturii peste timp! Constanța, "acasă" pentru oameni de valoare consemnați de istorie
Articole de la același autor
Tatăl unui adolescent angajat pe litoral reclamă: "L-au exploatat și l-au terorizat!"
06 Septembrie 2019
Stăpânele autobuzelor de la RATC. "Unii ne trimit la cratiță, alții fac poze cu noi!"
03 Octombrie 2019
Fostă școală, viitoare groapă de gunoi a Constanței!
07 Septembrie 2019
Scafandrul constănțean Pascale Roibu, membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști
15 Octombrie 2019
Copilărie în sărăcie lucie. Părinții refuză locuri de muncă, donațiile ajung la gunoi!
26 Septembrie 2019
Loc de obârșie sau refugiu pentru cei care căutau liniștea și inspirația la malul mării, municipiul Constanța se poate mândri că a fost "acasă" pentru nume sonore din lumea culturală și artistică a țării noastre. Romanciera Cella Serghi, scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu, omul de cultură Mihail Kogălniceanu sau artistul Dan Spătaru sunt doar câțiva dintre cei care au dat un plus valoare, la un moment dat în istorie, orașului de la țărmul Mării Negre.
În capătul străzii Krikor Zambaccian (fostă strada Mării), gard în gard cu Vila Șuțu, se află o casă micuță și cochetă. Aici s-a născut, în urmă cu mai bine de un veac - mai precis, pe 22 octombrie 1907, celebra romancieră Cella Serghi (pseudonim, numele acesteia fiind Cella Marcoff). Familia acesteia a locuit în respectiva casă până în 1916, când s-a refugiat la Brăila, apoi la București.
"Cititorii nu au nevoie numai de viziunea literală a scriitorului, ci și de viața lui. Îmi închipui că-i iau de mână și le spun: «Veți cu mine pe strada Mării. Aici e casa în care am copilărit, mică, modestă, la marginea mării, iar alături parcă iese din mare Palatul Șuțu. Și peste tot, marea, prima mea dragoste și prima mea durere. Am căutat-o pe malurile Dunării, la Brăila, unde ne-am refugiat în război, pe malurile Dâmboviței, unde ne-am stabilit, unde totul era cenușiu și trist și parcă nici cerul nu mai era albastru, peticit între case»", afirma la un moment dat scriitoarea.
Aceasta a rămas pentru totdeauna legată sufletește de Constanța, iar spre finalul vieții, a donat Muzeului de Artă Constanța o colecție de 22 de tablouri, semnate de Magdalena Rădulescu, Francisc Sirato, Iosif Iser etc., care pot fi admirate și astăzi pe pereții instituției de cultură.
În prezent, o plăcuță memorială montată din inițiativa administrației locale, la începutul acestui an, amintește trecătorilor că în urmă cu un secol pe acele locuri a călcat copila ce avea să devină o scriitoare apreciată.
Casele lui Kogălniceanu, scoase la licitație
Malul mării a reprezentat acasă și pentru Oleg Danovski, "monument al baletului", care a locuit pe strada Remus Opreanu, într-un bloc situat vizavi de Farul Genovez, dar și pentru istoricul, politicianul și omul de cultură Mihail Kogălniceanu. Casa acestuia, ridicată în 1883, s-a aflat vizavi de Cazinou, pe Bulevardul Elisabeta. Între timp, imobilul a fost dărâmat, în locul lui aflându-se un bloc cu patru nivele. De altfel, documentele istorice arată că cel supranumit "părintele Dobrogei" a avut în Constanța trei imobile, care au fost scoase la licitație de instanța de judecată după trecerea acestuia în neființă, din cauza datoriilor acumulate de istoric.
Dan Spătaru a locuit în vecinătatea Muzeului de Marină
Pe strada Traian, la parterul blocului de la numărul 36, o plăcuță memorială amintește că în imobilul respectiv a locuit, între anii 1972 și 1978, artistul Dan Spătaru.
Născut în 1939, într-o familie de învățători, artistul și-a petrecut copilăria la Aliman și la Medgidia, după moartea mamei sale, în grija unei bunici. A început să cânte în 1962, iar în 1972, o cunoaște pe soția sa, Sida, la Teatrul "Fantasio" din Constanța, când se și mută în blocul din vecinătatea Muzeului de Marină. Doi ani mai târziu, cei doi s-au căsătorit și au avut un copil, locuind încă patru ani în micuțul apartament din apropierea instituției de cultură.
Hortensia Papadat Bengescu a ajuns la Constanța datorită slujbei soțului
Vreme de mai bine de un deceniu, între 1921 și 1933, orașul de la malul mării a găzduit-o și pe Hortensia Papadat Bengescu.
"Scriitoarea datorează popasul pontic soțului său, jurist, numit în anul 1921 consilier la Curtea de Apel din Constanța. Despre perioada euxină, scriitoarea nota: «Am locuit mulți și buni ani în orașul Constanța. Aproape fiecare zi la un ceas al ei mă purta spre port, spre dig și far, spre mare, ca spre un minunat oficiu. Apusul trecea incendiul lui prin nuanță unică»", puncta Constantin Cioroiu în "Litoralul românesc".
Pentru scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu, precum și pentru alte personalități, printre care actorul Ilarion Ciobanu, municipalitatea a arătat că urmează să instaleze, în viitorul apropiat, plăcuțe memoriale.
În schimb, au fost instalate deja plăcuțe similare pentru col. Marin Ionescu Dobrogianu - pe fațada imobilului situat la numărul 13, pe strada Mircea cel Bătrân, colț cu stradela Vântului, dar și pentru dr. Alexandru Pesamosca, pe imobilul aflat pe strada Libertății, la numărul 22 (lângă sediul vechi al Universității "Ovidius" Constanța).
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 18 Octombrie 2019
Joi, 17 Octombrie 2019
Marţi, 10 Septembrie 2019
Miercuri, 04 Septembrie 2019
Marţi, 03 Septembrie 2019
Luni, 05 August 2019
Sâmbătă, 01 Iunie 2019
Luni, 20 Mai 2019
Sâmbătă, 11 Mai 2019