Jurnaliști disponibilizați, redacții în mare dificultate. Și totuși, cine face bani de pe seama lor?

731
Jurnaliști disponibilizați, redacții în mare dificultate. Și totuși, cine face bani de pe seama lor? - presa-1536077490.jpg

Articole recomandate

Parlamentarii Europeni vor fi chemați să voteze, la 12 septembrie, la Strasbourg, proiectul de lege menit să corecteze gravul dezechilibru generat de modul în care giganții internetului capitalizează pe seama presei și a conținutului publicat de agențiile de presă, asigurându-și partea leului din veniturile din publicitate, o situație care deja afectează activitatea și amenință chiar existența presei independente, conform unui apel dat publicității marți de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA), ce a fost semnat de directorii a 18 agenții de presă europene, membre ale EANA, informează Agerpres.

Această reformă, Directiva pentru Drepturile de Autor în cadrul Pieței Unice Digitale, a fost întâmpinată cu o puternică rezistență de companii precum Facebook și Google, care au lansat un mesaj complet fabricat: existența unei presupuse amenințări la adresa accesului liber al oamenilor la internet. Această propunere legislativă nu a avut niciodată acest scop, asigură EANA.

Apelul lansat de EANA a fost semnat de directorii și președinții unor importante agenții de presă europene, printre care Agence France Presse (AFP - Franța), Anadolu (Turcia), Press Association (PA - Marea-Britanie), Deutsche Presse-Agentur (DPA - Germania), Austria Presse Agentur (APA - Austria), LUSA (Portugalia), BTA (Bulgaria) și Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Schimbarea pe care EANA o dorește și o susține este foarte simplă: Fără a plăti pentru aceste servicii, companii gigant precum Google și Facebook folosesc mai cantități de materiale de presă, ce sunt produse cu eforturi și cheltuieli mari de actorii din presă și de agențiile de presă. Google și Facebook folosesc materiale de presă pentru a atrage cât mai mulți bani din publicitate și prin acest lucru redirecționează venituri dinspre media. Audiențele lor uriașe atrag o parte din ce în ce mai mare din publicitatea plătită pentru conținut, ajungându-se practic la transformarea Google și Facebook într-un "bipol" care a obținut nu mai puțin de 80% din venitul rezultat din publicitatea online (cu excepția Chinei) în anul 2017.

Prin acest proiect de lege, Facebook și Google vor trebui să le plătească creatorilor de conținut o mică parte din încasările lor din vânzarea spațiului de publicitate online. Prin această inițiativă EANA își propune să aducă legea drepturilor de autor la zi, pentru a corespunde realităților de pe piața media a începutului de secol XXI. Ultima directivă europeană asupra drepturilor de autor datează dintr-o perioadă în care Google, Facebook, YouTube sau telefoanele inteligente încă nu existau.

Întrebarea fundamentală pe care o ridică EANA este de ce acești actori gigantici, globali, ai internetului încasează aproape în totalitate banii proveniți din publicitatea făcută pe conținut ce nu le aparține, deși nu au investit niciun ban în realizarea acestui conținut?

Presa scrisă sau agențiile de presă au ajuns într-o situație ridicolă, mai semnalează EANA. Investesc sume mari de bani pentru a produce materiale de presă, iar angajații lor, jurnaliștii, uneori își asumă riscuri personale imense pentru a oferi informații exacte, diverse și complete despre subiecte de interes. Și tot ei, actorii din presă, trebuie să investească masiv în conținutul online. Pe măsură ce vânzările de ziare scad, singura lor speranță este legată de veniturile obținute din mediul online. Și astfel ajung să vadă cum companii precum Facebook și Google profită de fructele muncii jurnalistice fără a investi niciun ban, privându-i de posibilitatea de a obține venituri juste pe seama propriului conținut și trăgându-și partea leului din potențialul venit obținut din publicitate.

Rezultatul acestei stări de fapt este pauperizarea întregii industrii media, avertizează EANA. În ultimele două decenii giganții internetului au subminat presa tradițională, în pofida eforturilor de obicei încununate cu succes ale presei de a-și dezvolta audiența online. Începând cu anul 2000, veniturile din publicitate ale presei scrise s-au prăbușit peste tot în Europa. Spre exemplu, în Franța, veniturile din publicitate ale presei scrise au scăzut cu 70%. Mii de jurnaliști și-au pierdut locul de muncă în disponibilizări, acțiuni disperate menite să salveze ce se mai putea salva. În ultimii 10 ani în SUA, unde își au sediile centrale companii precum Google sau Facebook, presa a pierdut peste 50% din veniturile din publicitate și aproximativ 45% din jurnaliști au fost disponibilizați.

Această poziție dominantă a giganților internetului în relația cu presa reprezintă o amenințare dură atât la adresa consumatorilor de presă cât și a întregului construct democratic, ducând la golirea redacțiilor și subminând mijloacele folosite pentru a finanța jurnalismul de calitate. Directiva propusă este gândită pentru a corecta acest dezechilibru, permițându-le creatorilor de conținut de presă să fie remunerați corect pentru munca depusă, conform EANA.

Vor putea giganții internetului să compenseze financiar presa fără a le solicita consumatorilor să plătească pentru accesul la internet, așa cum pretind că vor fi obligați să facă? Răspunsul este în mod clar și evident "Da!", subliniază EANA. Facebook a raportat venituri de 40 de miliarde de dolari în 2017, dintre care un profit de 16 miliarde de dolari. Google a avut încasări de 110 miliarde de dolari în același an, cu un profit de 12,7 miliarde de dolari. Poate cineva susține că astfel de companii nu își permit să plătească pentru conținutul pe care-l folosesc?

După ce aceste companii au reușit să evite să plătească taxe în Europa, este oare acceptabil ca ele să nu plătească niciun ban creatorilor de conținut care, la rândul lor, plătesc taxe pentru activitatea pe care o desfășoară și suportă și costurile inerente ale producerii de materiale de presă? Pot accepta parlamentarii europeni faptul că acești giganți ai internetului profită de conținutul realizat de presa națională și europeană? Oare ei nu vor vedea riscul reprezentat de faptul că acea parte a presei care va supraviețui în acest context dezastruos pentru libertatea de opinie va fi din ce în ce mai dependentă de bani publici și implicit de interese și influențe politice - deși presa trebuie să rămână "câinele de pază" al democrației?

În încheierea acestui apel, EANA susține că aceste companii gigant, care au profitat până acum gratuit de materialele de presă, trebuie să plătească în mod corect pentru aceste materiale. "De dragul libertății presei europene și a apărării valorilor democratice, parlamentarii europeni ar trebui să susțină reforma legii drepturilor de autor".

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4208 secunde