Istoria îngropată a Constanței, scoasă la lumină. "Nu putem să ne batem joc de vestigii de 2.500 de ani!"

1617
Istoria îngropată a Constanței, scoasă la lumină.

Articole de la același autor

643 de monumente istorice sunt localizate în zona peninsulară din Constanța. Unele sunt la vedere, clădiri uriașe, binecunoscute, unele sunt adânc ascunse în pământ, știute doar de arheologi, altele sunt subacvatice, toate datând din diferite epoci și fiind mărturii ale vieții pe aceste meleaguri. Din păcate, prea puține sunt în prezent puse în valoare, multe sunt chiar aproape distruse. 


Un adevărat muzeu de istorie națională, arheologie și arhitectură ar putea deveni Peninsula Constanței, recunoscută deja de specialiști drept "rezervație arheologică a Cetății Tomis". Cu scopul declarat de a pune în valoare toate aceste frumuseți și vestigii, autoritățile locale au pornit de ceva timp demersurile pentru a actualiza Planul Urbanistic Zonal pentru Peninsula Constanței, cel mai vechi așezământ al municipiului. 


Actualizarea reglementărilor urbanistice este necesară în condițiile în care zona s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere urbanistic, deseori în defavoarea istoriei. Documentele care stau la baza proiectului de Plan Urbanistic Zonal cuprind atât o fișă actualizată a monumentelor, dar și un studiu arheologic și un studiu istoric. 


Lista monumentelor este lungă și cuprinde de la bucăți de zid din perioadele greacă, elenistică, romană, până la case ale boierilor de odinioară și străzi pe care s-a scris istorie. Studiul arheologic, realizat de arheologul Laurențiu Cliante, enumeră siturile arheologice ce demonstrează vechimea acestor locuri, cele mai importante totuși. Este vorba despre Zidul de incintă al Cetății Tomis, Edificiul Roman cu Mozaic, Termele, Cartierul antic din parcul Catedralei, Basilicile paleocreștine, Galeriile subterane - apeductele, care nu sunt introduse în circuitul turistic, precum și alte edificii precum locuințe, construcții monumentale, turnuri, edificii descoperite mai recent. 


Stoparea fenomenului de degradare 
Din păcate, foarte multe din acestea nu numai că nu sunt incluse în circuitul turistic, dar nici măcar nu pot fi văzute, fie din cauză că infrastructura nu a permis, dar mai ales din cauză că nimeni nu s-a interesat să le facă vizibile. 
Arhitectul Radu Cornescu a pus chiar problema ca noul PUZ să aibă în vedere nu doar monumentele la vedere, ci și scoaterea la lumină a celor îngropate. 


"Avem poarta mare a Tomisului, termele romane, bazilici îngropate, avem vestigii de 2.500 de ani și nu le cunoaște nimeni. Nu putem să ne batem joc de ele. E păcat să nu le ridicăm la cel mai înalt grad", a subliniat arh. Radu Cornescu. 


De altfel, și studiul istoric, realizat de dr. arh. Anca Hanna Derer, a evidențiat faptul că dezvoltarea urbanistică riscă să pună în pericol aspectul istoric al zonei. În urma analizei, specialiștii consideră că se impun mai multe restricții. 


În primul rând, "este obligatorie efectuarea tuturor intervențiilor necesare pentru stoparea fenomenului de degradare a fondului construit istoric, este obligatorie conservarea tramei stradale istorice, inclusiv a spațiilor publice istorice de tip piață și scuar și este obligatorie conservarea perspectivelor directe spre mare", se arată în document. 


O parte a Peninsulei, iremediabil distrusă 
Specialiștii mai susțin respectarea regimului de înălțime istoric, adică limitarea construcțiilor noi la înălțimea istorică maximă prezentă în fronturile spațiului public. Aceștia consideră că ridicarea de clădiri înalte este posibilă exclusiv în extremitățile zonei vestice și zonei nordice. 


"Este obligatorie conservarea și punerea în valoare a falezei și a porțiunilor de teren orizontal, înspre plajă, înspre Portul Tomis și înspre portul comercial", mai spun cei care au realizat studiul, subliniind faptul că, în cazul în care aceste elemente naturale își vor pierde sau atenua caracterul actual, peisajul cultural pe care îl constituie peninsula va fi iremediabil distrus. 


Specialiștii au identificat mai multe zone rezidențiale în care intervențiile din perioada contemporană au distrus aproape în totalitate valorile culturale rezultate prin evoluția istorică a așezării. Pentru aceste porțiuni nu numai că este obligatorie conservarea tramei stradale istorice, dar se recomandă elaborarea unor intervenții care să atenueze, în măsura posibilităților, prezența nocivă a construcțiilor contemporane realizate, precum și formularea unor măsuri care să permită, pe termen mediu și lung, înlocuirea construcțiilor contemporane deja realizate cu un fond construit acordat la caracteristicile esențiale ale țesutului urban istoric. Cu alte cuvinte, specialiștii susțin demolarea acelor clădiri care nu respectă aspectul zonei sau transformarea lor astfel încât să se încadreze în peisaj. 


În perioada următoare, Primăria Constanța va analiza toate propunerile și va fi finalizat proiectul noului PUZ, astfel încât acesta ar putea fi gata în prima parte a anului următor. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5073 secunde