Halal! Cum "protejează" statul monumentele istorice din Constanța

S-a iscat multă vâlvă în Constanța, zilele trecute, la aflarea veștii că o clădire veche din centrul Constanței va fi demolată de proprietar. Parcă trezite din amorțeală, instituțiile de cultură au anunțat că vor demara procedurile de clasare de urgență a clădirii ca monument istoric, pentru o salva… De parcă toate celelalte edificii, clădiri, monumente incluse în selecta listă sunt, la ora aceasta, protejate, îngrijite și puse în valoare. 

Zeci de imobile, bucăți de istorie sau bijuterii arhitecturale, zac în mizerie, acoperite de gunoaie, gata să se năruiască, deși sunt "salvate" și incluse pe lista monumentelor istorice. Zeci de vestigii sau case memoriale stau astăzi în întuneric, uitate de toți, la un pas să se distrugă pentru totdeauna. 

În lipsa unei legislații care să-i oblige pe proprietari să reabiliteze și să întrețină imobilele respective, în lipsa unui sprijin financiar concret pentru cei care nu au posibilitatea financiară de a le îngriji sau în lipsa fondurilor alocate special pentru aceste edificii, lista monumentele nu valorează absolut nimic. Iar primul exemplu care ne vine în minte este chiar Cazinoul Constanța, care nici cât a fost în grija statului, nici a autorităților locale nu a fost nici măcar întreținut, cu atât mai puțin reabilitat. 

694 de monumente istorice din județul Constanța sunt incluse pe lista de la Institutul Național al Patrimoniului. Lista monumentelor istorice a fost realizată în 2010 și actualizată în 2015. Din punct de vedere structural, sunt monumente de arheologie, de arhitectură, de for public și memoriale sau funerare. Dintre acestea, sunt monumente istorice de valoare națională sau universală ori monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Din păcate, sute de astfel de monumente sunt ignorate și lăsate să se distrugă chiar de statul care ar fi trebuit să le protejeze. 

A naibii pază… 

Începem astăzi un serial despre aceste monumente pe care autoritățile, fie ele naționale, fie locale, mimează că le au în pază. Sunt clădiri ruinate, sunt bazilici astupate, morminte pline de buruieni, statui dispărute fără urmă. Sunt și clădiri renovate și frumos încadrate în peisajul citadin al Constanței moderne, precum sunt și vestigii istorice puse în valoare și incluse în circuite turistice de valoare. 

Legea care protejează patrimoniul național impune proprietarilor numeroase obligații și costuri în plus pentru clădirile care au o valoare arhitectonică și o istorie mai îndelungată. Însă, dacă e să luăm la bani mărunți monumentele din lista oficială, observăm că însuși statul se face că nu știe ce are de făcut. 

Lăsate să le înghită buruienile 

În fruntea listei monumentelor istorice din municipiul Constanța sunt vestigii arheologice ale vechiului Tomis. Unele sunt semnalizate și cunoscute de toți constănțenii, altele sunt uitate, dosite, pline de bălării și neștiute… 

Primul monument consemnat este situl arheologic "Orașul antic Tomis", aflat în peninsula Constanței, între bulevardul Ferdinand, faleza de est a orașului până la plaja Modern, Cazino, Poarta 1, port comercial strada Termenele Romane, strada Traian. Urmează Bazilica mare și Bazilica mică, datate din secolul V - VI, Epoca romano-bizantină și situate între bulevardul Ferdinand și strada Traian, sub blocurile C2 și C3. Din aceleași timpuri este și Bazilica creștină din vecinătatea Porții nr. 1 Port și bazilica din zona hotelului IBIS, în perimetrul străzilor Mircea cel Bătrân, Ecaterina Varga, Negru Vodă, Dragoș Vodă. 

Al șaselea pe lista monumentelor clasate de interes național este Edificiul roman cu mozaic, despre care știm cu toții în ce stare deplorabilă este și pe care autoritățile județene nu reușesc să îl reabiliteze de câțiva ani încoace. Urmează Amfiteatrul din secolele II, III, Epoca Romană, situată în zona hotelului Ibis, în perimetrul străzilor Mircea cel Bătrân, Ecaterina Varga, Negru Vodă, Dragoș Vodă, locuirea citadină Tomis, de lângă Catedrala "Sfinții Petru și Pavel", între strada Arhiepiscopiei, bulevardul Elisabeta și strada Revoluției din 22, precum și Zidul de incintă al cetății Tomis, consemnat în mai multe zone ale zonei vechi a orașului, printre care și la intersecția străzii Mircea cel Bătrân cu Dragoș Vodă, unde mai mulți investitori au vrut să ridice un bloc. Acum, Primăria Constanța s-a angajat să negocieze cu aceștia și să preia terenul pentru a-l transforma în obiectiv turistic. Rămâne de văzut în cât timp vor reuși să facă acest lucru. Deocamdată, în zonă au crescut bălării și zidul istoric aproape că nu se mai vede deloc. 

Rămânem în zonă și regăsim pe listă Cavoul cu Orant "De la Egreta", situat pe bulevardul Ferdinand, la intersecția cu strada Traian, în vecinătatea blocului B1, care datează din secolul al patrulea, Epoca romană, și care, din păcate, nu este deloc vizibil. La fel de dosit este și Mormântul hypogeu paleocreștin, de pe strada Mircea cel Bătrân, la intersecția cu strada Ștefan cel Mare, în spatele unui restaurant. Mormântul stă închis pentru că, până în anul 2019, nicio instituție de cultură din țara noastră nu a găsit o soluție pentru a-i crea un mediu care să îl protejeze și, în același timp, să îl facă vizibil publicului, să îl putem admira cu toții și unde copiii să facă orele de istorie. 

La fel de ferecată și ascunsă ochilor noștri este și Cripta paleocreștină din curtea Colegiului Național "Mihai Eminescu", o capodoperă a strămoșilor noștri, care dispare pe zi ce trece pentru că, din nou, nu s-au găsit soluții de a o proteja. 

Case vestite, ajunse ruine 

Printre numeroasele case din zona peninsulară, menționate pe lista monumentelor, ne sare în ochi "Casa cu lei", fosta casă Emirzian, construită în anii 1898 - 1902. Este un alt monument care moare câte puțin în fiecare zi, protejat de stat. Proprietarul, un om de afaceri renumit din Constanța, cu business-uri de milioane de euro în port, nu a găsit resursele necesare pentru a renova clădirea, iar statul nu a găsit instrumentele necesare să îl oblige să nu lase imobilul să se năruie.

Mai jos, în Piața Ovidiu, figurează cel puțin trei monumente: casa cu bowindouri, la numărul 4, casa de la numărul 6 și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, fostul Palat Comunal, care, de asemenea, are nevoie urgentă de reparații și renovări. 

Pe strada Nicolae Titulescu sunt menționate alte șase monumente istorice, unele aproape complet distruse. Este vorba despre fostul hotel de la nr. 7, Hotel "Intim", de la nr. 9, Biserica catolică "Sfântul Anton", de la nr. 11, casele particulare de la nr. 12 și 17 și Casa Manicatide, de la nr. 36. Și tot acolo, dar pe malul celălalt, cu fața spre mare, zace Vila Mihail C. Sutzu, de pe strada Zambaccian Krikor nr. 1, ridicată în anul 1899. Considerat monument istoric de valoare națională și universală de clasa A, imobilul a cărui arhitectură în stil maur poate fi admirată din Portul Tomis, a fost realizat de arhitectul Grigore Cerchez, pe stânca țărmului răsăritean al vechiului Tomis, fiind dintre puținele construcții terase ale epocii. Proprietatea a fost scoasă la vânzare pe piața imobiliară de lux, iar în 2017 avea un preț de pornire de 800.000 de euro. În prezent, ea figurează ca fiind vândută, dar, deocamdată, actualul proprietar nu a demarat vreun plan amplu de restaurare. 

XXX 

În episodul următor vă vom prezenta monumentele istorice "protejate" de stat din centrul municipiului Constanța, multe devenite focare de infecție, gropi de gunoi, adăpost pentru oamenii străzii.