Din nod comercial, în zonă rezidențială. Istoria neștiută a cartierului "Mica industrie"

Marţi, 28 Aprilie 2020
2583
O străduță mică din centrul Constanței, care nu măsoară nici măcar un kilometru lungime, poartă o însemnătate istorică uriașă pentru oraș. Cu toții cunoaștem strada Oborului, paralelă cu bulevardul 1 Decembrie 1918 și cu strada Theodor Burada, dar extrem de puțini știm că este una dintre cele mai vechi străzi de pe aceste meleaguri și că în jurul ei s-a ridicat Constanța cea nouă. În zilele noastre, strada Oborului se transformă și, dintr-un nod comercial, devine încet, încet, zonă rezidențială.

Pașii ne-au purtat, zilele trecute, pe strada Oborului din Constanța. Îngustă și destul de puțin circulată, mai ales pe timp de pandemie, străduța ni s-a dezvăluit liniștită, sub soarele călduț de aprilie. Căsuțe mai vechi, dar îngrijite, viluțe cochete, terenuri virane, clădiri părăsite, blocuri vechi, blocuri noi, în construcție, afaceri îngropate, afaceri în așteptare și… niciun obor! Artera pare că trece de la o etapă la alta. Și nimic nu mai amintește de istoria ei, nimic nu o mai leagă de numele pe care îl poartă.

Pe vremuri, aici era cartierul "Mica industrie", aici veneau cei mai mari negustori ai țării, aici erau fabrici importante, aici se învârtea industria cerealelor. Acum, trotuarele sunt pline de rable, vechile depozite sunt în paragină sau au dispărut complet, iar în locul lor "cresc" clădiri moderne.

Până să înceapă Primul Război Mondial, aici era nodul economic al așezării de la malul Mării Negre.

Am stat de vorbă despre istoria străzii Oborului cu maestrul Constantin Cheramidoglu, fost consilier superior și director al Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Constanța, care ne-a dezvăluit cum zona era, acum mai bine de 100 de ani, plină de căruțe, negustori de produse și de animale.

"Această stradă se leagă de constituirea zonei industriale a orașului Constanța, la începutul secolului trecut. Atunci s-au parcelat și atribuit terenuri pentru așezarea unor stabilimente industriale, în special unor firme petroliere, dar nu numai, pe de o parte a șoselei ce mergea spre Murfatlar, actualul bulevard I.C. Brătianu.

În anul 1914, consiliul comunal decide și mutarea oborului de cereale «pe terenul situat pe șoseaua Constanța - Murfatlar, teren în suprafață de opt hectare». La acea vreme, era acolo o stradă mai lată, astfel că apare în planurile orașului ca șoseaua Oborului, ce ducea în sus până la intersecția cu strada ce se numește azi I.L. Caragiale, loc unde avea să se mute, mai târziu, oborul de cereale și târgul de animale al Constanței. Conform planului inițial, această șosea s-a continuat spre sud, până în zona unde se află astăzi blocul cu birourile trezorerie, din colțul parcului de la gară", ne-a povestit Constantin Cheramidoglu.



Raiul micilor afaceri


Tot felul de mici afaceri s-au dezvoltat pe strada Oborului.

"Pe această stradă și-au avut sediul diverse ateliere, mori, mici fabrici, brutării; era ceea ce se numea în acele vremuri cartierul «Mica industrie», cu un rol important însă în viața economică a orașului Constanța. Reținem, de exemplu, că pe partea stângă se afla moara Altunian, apoi Rezervorul de apă ce alimenta această parte a orașului; tot pe acea parte se afla fabrica de ape gazoase a societății «Minerala». Pe partea dreaptă se afla moara Gloria (a lui Boiagian), iar mai sus s-a construit, mai târziu, fabrica de ulei Argus, naționalizată în anul 1948", ne-a explicat Constantin Cheramidoglu.



Pe bulevardul 1 Decembrie 1918 trecea trenul


Născut în comuna Constanța, acum 96 de ani, venerabilul atlet prof. Traian Petcu își amintește și acum despre vremurile când pe strada Obor treceau căruțele, cum pe actualul bulevard 1 Decembrie 1918 treceau trenurile marfare, dar și cum bătea mingea pe aerodromul din zona ICIL, unde aterizau avioanele militare.

"După Primul Război Mondial, oborul din Constanța se întindea pe o suprafață foarte mare, până spre Casa de Cultură, spre zona unde este acum Policlinica 2 și până aproape de actuala stradă Corbului. Acolo a fost oborul Constanței, unde găseai tot ce vrei și ce nu vrei. Eram copil și mergeam cu tata la obor, unde se aproviziona cu ce ne trebuia acasă. Țin bine minte că pe unde este acum bulevardul 1 Decembrie 1918, era calea ferată și se numea strada Cerealelor. La numărul 12 era fabrica de bere Luther, unde lucra tatăl meu. Din triaj, veneau vagoanele și aici se descărcau și se încărcau butoaie cu berea care se vindea în Dobrogea", povestește veteranul, ca și cum totul ar fi fost ca ieri.

Și apoi zâmbește la un gând ce-i trece repede prin minte: aerodromul de lângă obor, unde copiii băteau mingea.

"Primul teren de aviație era între blocurile de acolo, de la bulevardul 1 Decembrie și Cimitirul Central. Știu foarte bine pentru că mă duceam și jucam fotbal acolo. Aveam 10 - 12 ani. Terenul de aviație începea din zona Dacia, apoi de la Biserica «Constantin și Elena», nu exista strada Poporului pe atunci, pe lângă obor, până spre strada Filimon Sârbu. Acolo aterizau avioane militare și acolo băteam mingea toată ziua", rememorează Traian Petcu. 




Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1627 secunde