Cum se recuperează banii de la restanțierii la întreținere

Încălzirea termică i-a ars rău la buzunare astă-iarnă pe constănțeni. Mulți dintre ei au rămas în urmă cu plata întreținerii și acum îngroașă rândurile restanțierilor.

Unii dintre restanțieri au reușit să mai recupereze din datorie de când a venit sezonul cald, alții mai au încă multe sute de lei de dat pentru a ajunge la zi cu plata utilităților. Între timp, curg penalizările, dar și amenințările cu tribunalul de la președintele asociației de proprietari, evident, cu spectacolul de rigoare de față cu toți vecinii.
Cu facturi de sute de lei la căldură, sute de lei la apă caldă, sute de lei la apă rece și canalizare, nu e de mirare că mii de constănțeni au acum datorii foarte mari la întreținere. În multe cazuri, singura soluție este recuperarea sumelor restante în instanță, dar uneori nu este nevoie să se ajungă tocmai acolo, mai ales că procedura este una de lungă durată. Potrivit legislației în vigoare, la întârziere de peste 30 de zile la termenul de plată, se pot percepe penalizări de maximum 0,2% pe zi, în funcție de hotărârea adunării generale a asociației de proprietari.
"Sistemul de penalizare nu este extrem de strict. Sunt prevăzute regulile și limitele, dar s-a lăsat o portiță pentru a decide fiecare asociație în parte", a declarat, pentru "Cuget Liber", președintele Uniunii Asociațiilor de Proprietari, Marcel Dragu. Potrivit acestuia, după alte 60 de zile în care restanțierul nu efectuează nicio plată, asociația poate să facă demersurile pentru recuperarea datoriilor în instanță. "La asociația unde sunt eu președinte am avut un caz cu datorii mare. În octombrie 2011, am depus plânge-rea în instanță și nici până în ziua de azi nu s-a emis nicio hotărâre, nu am primit nicio citație. M-am interesat și am aflat că pe 20 februarie s-a judecat în sală și a rămas în pronunțare. Dar nu am mai auzit nimic de atunci", a povestit Marcel Dragu.

Procese de durată
Așadar, hotărârea judecătorească nu este o variantă rapidă și asociația mai trebuie să și cheltuiască bani pentru a face demersurile necesare. Conform legii, comitetul executiv este cel care decide dacă se angajează în așa ceva sau nu.
"Comitetul executiv poate să analizeze fiecare caz în parte și, în funcție de situația, posibilitățile și chiar atitudinea proprietarului, spune dacă merge în instanță sau nu. Dacă proprietarul, de exemplu, face o scrisoare către Comitetul Executiv și se angajează că își va plăti datoriile, eșalonat, atunci se discută. Depinde și dacă asociația are un fond de rulment satisfăcător și nu rămâne în întârzieri la plata către furnizorii de utilități. Ei hotărăsc ce să facă", a mai adăugat președintele UAP.

Privilegiul imobiliar, o variantă
Mai există și varianta privilegiului imobiliar, adică a unui tip de sechestru care se pune pe casă pentru cei care au restanțe. Astfel, proprietarul nu poate vinde apartamentul până când nu își plătește datoriile către asociația de proprietari. De asemenea, legea prevede ca, în cazul în care proprietarul este executat silit de altă persoană sau instituție, asociația are prioritate și abia apoi ceilalți creditori.
"De multe ori, privilegiul imobiliar sperie mai mult decât amenințarea cu instanța. Însă trebuie să se analizeze foarte bine fiecare caz în parte. Le recomand tuturor aso-ciațiilor de proprietari să constituie și să crească fondul de rulment. Acesta trebuie calculat la nivelul de costuri din luna cea mai scumpă a anului. Apoi trebuie să se sta-bilească obligația fiecărui pro-prietar", a mai explicat Marcel Dragu.