Flota comercială a României, acum 20 de ani

Crizele din shipping și tendințele de pe piața forței de muncă

265
Crizele din shipping și tendințele de pe piața forței de muncă - flota-1580674531.jpg

Articole de la același autor



În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme. 


În condițiile deschiderii pieței românești de forță de muncă marinărească spre piața mondială, în flota română s-au înregistrat două tendințe majore în anul 1995. Prima se referă la încercarea de apropiere a nivelului veniturilor navigatorilor români de standardele internaționale, iar cea de-a doua o reprezintă criza de ofițeri, tot mai pronunțată. 


Cu toate eforturile făcute de companiile private și de stat din shipping-ul românesc, situația economică actuală, vechimea ridicată a navelor, starea tehnică precară a unora dintre acestea nu au permis acordarea unor indemnizații în valută la nivelul celor practicate de firmele străine. Drept urmare, în anul 1995, s-au manifestat un exod masiv al personalului brevetat de pe piața românească pe cea internațională și apariția unei penurii de comandanți, secunzi, mecanici șefi și ofițeri specialiști. 


Un studiu elocvent 


După cum ne arată un recent studiu realizat de Institutul pentru studierea forței de muncă de pe lângă Universitatea din Warwick, dificultățile privind recrutarea ofițerilor maritimi se manifestă la nivel mondial. Încă din 1990, s-a conturat o ușoară criză în acest domeniu. În anul 1995, deficitul mondial de ofițeri maritimi a ajuns la 18.000, în vreme ce, la gradele marinărești inferioare, exista un surplus de 219.000 persoane. 


Pentru următoarea perioadă, până în anul 2005, cercetătorii de la Warwick prognozează o adâncire a crizei ofițerilor, pornind de la premisa că numărul navelor din flota mondială va crește doar cu 1,5% pe an. Ei consideră că, în anul 2000, deficitul de ofițeri va fi de 30.000 (în vreme ce surplusul gradelor inferioare va crește la 249.000), iar în 2005, acesta va fi de 42.000 ofițeri (cu un surplus de 305.000 grade inferioare). 


Studiul relevă o redistribuire a forței de muncă din shipping pe glob. Astfel, în țările OECD continuă să scadă numărul navigatorilor (cu 9% în ultimii 5 ani), în vreme ce a crescut numărul lor în Extremul Orient (cu 22% în aceeași perioadă). 
Filipine rămâne sursa cea mai importantă de marinari - aproape 20% din navigatorii lumii provin din această țară. Se prevede o creștere a ofertei de marinari chinezi (care vor constitui o alternativă față de cei filipinezi). Această concurență dintre cele două națiuni pe piața forței de muncă va contribui la reducerea cheltuielilor făcute de companiile de navigație cu forța de muncă, la gradele inferioare. 


Studiul arată că schimbările politice din țările fostului bloc comunist au generat o creștere a ofertei de navigatori pe piața internațională a muncii. În ceea ce privește proveniența ofițerilor superiori, mai mult de jumătate din cei angajați în mod curent în flota mondială au naționalitatea țărilor membre OECD. Aceasta înseamnă că, în vreme ce la gradele superioare se manifestă o tendință de creștere a nivelului veniturilor, din cauza concurenței tot mai mari și deficitului de ofițeri, la gradele inferioare nivelul câștigurilor este în scădere, ca urmare a surplusului de forță de muncă. (6 ianuarie 1996) 


Cad motoarele ca muștele 


Ieri, 9 august 1996, nu mai puțin de patru nave din flota "strategică" a României au rămas în pană de motor. Toate pline cu marfă! 
"Dragomirești", aflată în derivă, undeva, prin Marea Chinei, a solicitat asistență și a fost remorcată spre Taiwan. "Telega" este și ea la remorcă, în Atlantic, pe coasta vestică a Africii, în drum spre Las Palmas. De-abia ieșită din șantier, după reparația capitală, nava "Făgăraș" a declarat avarie comună. Nava "Fair Sky" (fostă "Filaret" ) a tras pe dreapta, în portul Pireu, având motorul defect. 


Aceste evenimente navale ilustrează criza tehnică în care se află flota comercială română și evidențiază motivul pentru care aceasta pătrunde tot mai greu pe piața navlurilor. (10 august 1996) 


Românii, înlocuiți cu echipaje indiene 


Legislația țării noastre interzice utilizarea echipa¬jelor de altă naționalitate pe navele cu pavilion românesc. Unii armatori ar dori să poată angaja marinari ruși, filipinezi sau indieni, care se mulțumesc cu câștiguri de două - trei ori mai mici decât cele acordate românilor. 


Pentru companiile de navigație, o asemenea schimbare ar însemna un câștig extraordinar, mai ales în condițiile în care piața navlului este în scădere și nu prea se găsesc mărfuri de transportat. Legea pavilionului a oprit mult timp patronii din shipping să apeleze la forța de muncă străină. De curând, însă, aceasta a început să fie încălcată. 


Sindicatul Liber al Navigatorilor a fost informat că cinci ofițeri români de pe nava "Hârșova", aflată în exploatarea firmei Self Invest Maritime, au fost schimbați cu ofițeri indieni. La Campania Socib Maritime, echipajul navei "Aiud" a fost schimbat, în totalitate, cu un altul format numai din indieni. Comandantul navei, Ion Matei, și ofițerul II Ion Năstase au predat nava și inventarul acesteia unor navigatori care se uitau la sextant ca la dentist, neștiind cu ce se mănâncă. După cum reiese dintr-un document oficial, despre acest schimb, aflat în opoziție cu legea, este bine informat Marcel Ivaniuc, director de grup I la Navrom și supraintendent al navei. 


Dacă lucrurile merg în această direcție, în curând, navigatorii români nu vor mai putea călca la bordul navelor din flota națională, fiind înlocuiți de forța de muncă ieftină, din Rusia și Extremul Orient. 


Atunci, Grupul Școlar Industrial de Marină și instituțiile de învățământ superior de profil nu își vor mai avea rostul. Se va naște o armată de șomeri, cu carnete de marinar în buzunar, ale căror rânduri vor fi îngroșate de noile promoții de absolvenți. O asemenea perspectivă nu ar putea să îi bucure nici pe patronii companiilor de navigație, chiar dacă pe moment au de câștigat, utilizând forța de muncă ieftină. Pe termen lung, vor avea de pierdut. (5 octombrie 1996) 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6762 secunde