Comoara antică de sub pământ. Va fi pus în valoare mormântul pictat Hypogeu?

2889

Articole de la același autor

În sfârşit, după mai bine de trei decenii de la descoperire, mormântul pictat Hypogeu din apropierea falezei de la „Zorile” va fi pus în valoare, şi atât constănţenii, cât şi turiştii vor putea admira un monument unic în ţară, o descoperire extraordinară. Primăria Constanţa a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectul salvarea şi punerea în valoare a acestuia, deci lucrările vor demara cât de curând.





Arheologul Constantin Chera a declarat pentru „Cuget Liber” că mormântul pictat Hypogeu este un unicat. De ce? Pentru că, de-a lungul timpului, au mai fost găsite fragmente de astfel de monumente, dar cu bolţile prăbuşite, cu pictura aproape invizibilă, desigur, din cauza factorilor naturali care au distrus-o. Acesta, în schimb, îşi păstrează şi acum splendoarea de odinioară. Specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie sunt nerăbdători să înceapă săpăturile, după care urmează construcţia de protecţie a mormântului, care-i va scoate în evidenţă farmecul. „În curând, ne apucăm de treabă. Desigur, noi am mai săpat acolo în 1988, când am descoperit mormântul şi îmi amintesc şi acum, când, la un moment dat, excavatoristul care lucra acolo, a dat de bolta încăperii şi crezând că este un beci, s-a rupt o bucăţică, dar s-a oprit imediat şi m-au chemat repede de pe bulevardul Mamaia, unde mă aflam. Aici, urmează să facem o săpătură de eliberare a terenului de sarcină arheologică. Nu cred că va mai apărea vreun mormânt acolo, dar noi ne facem datoria şi vom efectua noi săpături, vom înregistra totul şi vom da liber să înceapă lucrările de amenajare a construcției. În cadrul construcţiei de protecţie va fi amenajat şi un mic punct muzeistic, unde se vor putea vedea imagini din interior, pentru că, efectiv, nu se poate intra în camera respectivă, pentru a nu deranja microclimatul, temperatura şi umiditatea. Dacă am deschide prea des încăperea respectivă, în mod sigur s-ar deteriora pictura, pentru că ea s-a păstrat aşa cum am găsit-o, în 1988, tocmai datorită faptului că a fost acoperită cu pământ şi s-a păstrat o temperatură şi o umiditate oarecum constantă. Pictura se menţine în condiţii foarte bune. Aşa cum a rezistat de la începutul secolului IV, aşa se păstrează şi în continuare. Pentru ca populaţia să vadă înăuntru, ar fi ideal să avem o cameră minusculă acolo, care să redea pe nişte ecrane, imaginile din interior”, a precizat Chera.



Cavoul tomitan poate fi încadrat cronologic până la începutul veacului al V-lea

Reamintim că în ziua de 25 februarie 1988 a fost descoperit în aria uneia dintre necropolele antice ale Tomisului, în apropierea falezei de la „Zorile”, un monument de o valoare cu totul ieşită din comun: o cameră funerară cu pictură murală. Cavoul tomitan poate fi încadrat cronologic în epoca lui Constantin cel Mare şi până la începutul veacului al V-lea p.Chr. Cavoul familial are planul dreptunghiular şi este prevăzut cu un culoar de acces. Ceea ce conferă acestui lăcaş o valoare cu totul deosebită este realizarea artistică a interiorului. Peste tencuiala care acoperă în totalitate materialul de construcţie, a fost pictată în tehnica a seco, o amplă suită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe. Întregul monument a fost pictat urmărindu-se o compartimentare specifică (arcade, pereţi, boltă). Apoi, pe toţi pereţii complexului funerar sunt reprezentate mai multe chenare rectangulare simple. „Pe latura de nord a cavoului, într-o generoasă arcadă, este înfăţişată o masă rituală, la care sunt prezente şapte personaje masculine: cinci pe patul roman caracteristic, unul în stânga imaginii, lângă masa rotundă, iar celălalt în partea opusă. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost depuse în sicrie de lemn corpurile a patru defuncţi în poziţie întinsă, orientate cu capul către vest şi cu mâinile întinse pe lângă corp, după ritualul specific epocii. La acestea se adaugă câteva schelete, adunate de la o primă fază de depuneri funerare, descoperite în stânga intrării şi altul, de copil, depus într-o amforă spartă, în dreapta. Inventarul funerar este reprezentat de obiectele personale cu care una dintre defuncte a fost înmormântată: un mic recipient din argint, mai multe mărgele poliedrice faţetate, două brăţări din sârme răsucite de bronz, un unguentarium fusiform din sticlă, cu bulb la mijloc. La celelalte schelete nu au fost găsite obiecte. Întregul inventar ne oferă importante repere cronologice pentru datarea monumentului”, a adăugat Chera.





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3979 secunde