Ce tradiții există de Mucenici

Biserica Ortodoxă îi sărbătorește astăzi, 9 martie, pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia, care, pentru spiritualitatea populară, au o conotație deosebită. Mai mult decât atât, luna aceasta poate fi considerată o lună a începuturilor și a renașterii fiind bogată în evenimente care se regăsesc atât în calendarul creștin, cât și în cel popular.

Astfel, dacă creștinii au prăznuit-o la data de 1 martie pe cuvioasa mucenică Evdochia, iar în calendarul popular a fost celebrată Dochia, care a deschis capricioasele zile ale Babei, 9 martie are, la rândul său, o dublă semnificație. În această zi sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia și tot acum se sfârșesc zilele Babei și încep zilele moșilor celor buni care scot căldura din pământ.

"Pentru a-i celebra așa cum se cuvine pe cei 40 de mucenici din Sevastia, femeile din satul tradițional fac colăcei din grâu curat, miere și miez de nucă sub formă de porumbel, albină sau păpuși, pe care le împart apoi pentru pomenirea celor 40 de sfinți, dar și pentru sufletul celor răposați din familie. Acești colăcei se numesc sfințișori (Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (Muntenia). De asemenea, în tradiția populară se crede că de Mucenici este bine a se bea 40 de pahare de vin sau rachiu", au declarat reprezentanții Muzeului de Artă Populară din Constanța.

Aceștia au adăugat că în această zi vin cocostârcii și berzele și se spune că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă în această zi va ploua, va ploua și de Paște.

Tot de Mucenici se fac focuri ca să fugă gerul, se scoate plugul, pentru a se merge cu el la arat și tot acum se scot stupii afară.

Precizăm că în calendarul popular, Mucenicii se mai numesc și Moși. Aceștia încep să bată cu botele sau cu ciocanele în pământ, pentru ca acesta să se dezghețe, să intre gerul, să iasă căldura, să crească iarba verde și să înflorească florile.