Bisericuțele de cretă de la Murfatlar, sortite dispariției? Motivul incredibil pentru care nu sunt restaurate!

Un ansamblu rupestru de o frumusețe rară, cu o valoare istorico-religioasă inestimabilă, care a ajuns într-o stare alarmantă. Bisericuțele de cretă de la Murfatlar trebuie restaurate cât mai rapid, o spun atât specialiștii, cât și autoritățile. Dacă ani la rând motivul invocat pentru absența reabilitării atât de necesare a fost lipsa fondurilor, iată că în prezent sunt bani, dar nu sunt experți interesați să evalueze starea de degradare și să aștearnă pe hârtie soluții posibile pentru salvarea monumentului de importanță națională! 

Complexul rupestru de la Murfatlar datează din secolul X, de prin 996, și are o importanță deosebită în istoria creștinismului în Dobrogea. Specialiștii sunt de părere că, aici, în acest ansamblu, s-au rugat primii creștini de pe meleagurile dobrogene. 

Pe lângă acest aspect, bisericuțele de la Murfatlar sunt unice prin faptul că sunt realizate în cretă. După scoaterea lor la suprafață, din 1957, din timpul exploatărilor de la cariera de cretă, bisericuțele au început să se degradeze treptat, dar sigur. S-a ajuns ca o ușoară atingere a pereților complexului să avarieze serios pereții sensibili. Într-o încercare de a proteja bisericuțele din cretă, a fost realizată o construcție de protecție, pe vremea comunismului. Ulterior, s-a mai intervenit doar cu lucrări de urgență, care să prevină și degradarea acestei construcții de protecție. 

Ultima reparație de urgență a fost realizată în 2009, de Institutul Național al Patrimoniului. S-a constatat, însă, că, din cauza acoperișului, în interiorul ansamblului se creează un efect de seră care duce la accentuarea deteriorării. În consecință, este nevoie urgentă de găsirea unor soluții pentru protejarea acestor minunății istorico-religioase. 

A doua licitație pentru studii. Experții nu sunt interesați! 

După ce, ani buni, s-a invocat lipsa fondurilor, iată că în sfârșit există bani pentru demararea procedurilor necesare. Institutul Național al Patrimoniului a inclus Biserica de cretă de la Murfatlar în Programul Național de Restaurare 2019, prin care au fost alocați bani pentru realizarea studiilor de fundamentare și investigații. Mai exact, 619.000 de lei, fără TVA, pentru întocmirea releveului ansamblului, inclusiv a masivului "Peninsula" și a construcției de protecție din beton armat, prin fotogrametrie și scanare 3D, studiului istorico-arhitectural, studiului topografic, studiului hidrogeologic, studiului geotehnic, expertizei biologice, expertizei tehnice, studiilor litice și mortare, monitorizării la vibrații și a microclimatului spațiilor interioare. 

Există bani, dar experții nu se înghesuie să realizeze lucrarea. INP a organizat prima licitație în octombrie, fără a se prezenta niciun ofertant. În noiembrie, procedura a fost reluată, ultima zi pentru depunerea ofertelor fiind 3 decembrie. 

"Aflat acum într-o stare alarmantă, monumentul de importanță națională ar putea fi salvat, restaurat și pus în valoare prin Programul Național de Restaurare. E nevoie, însă, nu doar de fondurile care - iată, sunt în sfârșit disponibile -, ci și de comunitatea specialiștilor care să vrea să pună umărul la o asemenea lucrare și de comunitatea oamenilor de patrimoniu care să dea sfoară în țară că e posibil un așa proiect", au transmis reprezentanții INP. 

Potrivit reprezentanților institutului, nu este prima dată când se încearcă realizarea acestei documentații. În 2010 și 2011 au existat, la fel, fondurile necesare, dar nici atunci nu s-a prezentat niciun expert dispus să realizeze evaluările necesare. 

"Fiind obiectivul din cretă, este o lucrare aparte. La un moment dat, au venit și specialiști din Italia, care ne-au recomandat să realizăm aceste investigații, pentru a se ști concret din ce motiv se degradează, cât de afectate sunt și care sunt soluțiile optime pentru salvarea bisericuțelor din cretă. Noi tot încercăm să contractăm experții, să promovăm cât mai mult faptul că organizăm licitație", au precizat reprezentanții INP, pentru "Cuget Liber". 

După realizarea documentației, Institutul Național al Patrimoniului are în plan punerea pe hârtie a unui proiect prin care să pună în aplicare recomandările tehnice ale experților și să restaureze ansamblul. Dar nu se poate ajunge la reparații, fără a afla concret care este cauza degradării. 

Cercetare științifică de 3,5 milioane de lei 

Experții Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM) au realizat, în perioada 2012 - 2015, un amplu studiu privind "Abordarea integrată a consolidării monumentelor istorice din cretă prin tratamente bazate pe nanomateriale". Proiectul a fost bugetat cu 3,5 milioane de lei și a concluzionat că este necesară construirea unei noi structuri de acoperire, iar pentru stoparea degradării pereților din cretă, ar putea fi folosită o soluție inventată de aceștia, o compoziție pe bază de argilă minerală filosilicatică și hidroxiapatită pentru "desulfatarea suprafețelor din cretă". 

"Scopul principal este construirea unei noi clădiri de protecție, cu o structură ușoară, cu reazeme în afara limitelor sitului arheologic propriu-zis, reversibilă în cea mai mare măsură cu putință. Principalele cerințe la care noua construcție este obligată să răspundă, înlocuind actuala structură de acoperire provizorie sunt: să împiedice intrarea apei pluviale, asigurarea unor temperaturi propice conservării, nivel acceptabil de umiditate relativă, cu evitarea formării condensului, controlul dezvoltării de microorganisme, fungi, alge etc.", se arată în raportul întocmit de experții ICECHIM.