Pietrele la rinichi, simptomele târzii şi factorii de risc

375
Pietrele la rinichi, simptomele târzii şi factorii de risc - fondpietrelarinichi-1637597194.jpg

Articole de la același autor

Cei mai mulţi dintre noi ajungem la doctor pentru investigaţii de specialitate abia atunci când ne doare ceva, simptomele sunt deranjante şi bolile sunt într-un stadiu avansat. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul pietrelor la rinichi, deoarece acestea nu provoacă senzaţii neplăcute iniţial, dar pot ajunge ulterior la dureri uriaşe.

Renumită în popor drept pietre la rinichi sau nisip la rinichi, litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin prezenţa şi dezvoltarea calculilor, adică a pietrelor rezultate din precipitarea sărurilor din organism, la nivelul rinichilor. Potrivit medicului Iuliana Botezatu, pietrele la rinichi se prezintă sub forma unor depozite solide de minerale sau de cristale, care se adună în tractul urinar, în a căror componenţă intră calciul, în combinaţie cu oxalaţi sau cu fosfat.

„Procesul de formare se numeşte litiază renală sau nephrolitiază, iar apariţia de pietre pe tractul urinar, urolitiază. De obicei, bărbaţii sunt mai afectaţi. S-a demonstrat că pietrele la rinichi sunt de trei ori mai frecvente la bărbaţi, faţă de femei. Mai mult, statisticile arată că 60 la sută dintre cei care fac pietre la rinichi o dată, fac şi a doua oară, într-un interval de zece ani”, precizează medicul constănţean.

Printre factorii care duc la apariţia pietrelor la rinichi se numără consumarea unei cantităţi prea mici de lichide, efectuarea în exces a exerciţiilor fizice însoţite de scăderea cantităţii de apă eliminată prin urină, deshidratarea sau eliminarea apei din organism prin diaree cronică, medicamentele care provoacă creşterea nivelului de acid uric (hiperuricemie), anumite suplimente nutritive pe bază de calciu (printre care aşa-numitul „calciu din corali”, dacă nu se bea suficientă apă), dieta bazată pe alimente precum spanac, alune, ceai, carne, piper, guta şi excesul de vitamina D. Alţi factori favorizanţi sunt dezechilibrele de minerale: nivel prea ridicat de calciu sau de sodiu, nivel prea scăzut de citraţi, infecţiile tractului urinar, hipertiroidismul şi hiperparatiroidismul, cistinuria (o dezordine metobolică ereditară) şi altele.



Tratamente moderne


Pentru a confirma diagnosticul şi a obţine informaţii detaliate despre mărimea şi localizarea pietrei, medicul va recurge la investigaţii precum ecografia, radiografia, analiza de sânge şi urină, scanarea sistemului urinar. „De obicei, nu se impune intervenţia chirurgicală, ci se urmează tratamentul uzual recomandat de medic. Important este că, în prezent, metodele de tratament au evoluat şi multe dintre acestea nu mai necesită intervenţii chirurgicale majore”, mai precizează dr. Iuliana Botezatu.

Pentru prevenirea apariţiei pietrelor la rinichi, specialiştii recomandă consumul a foarte multor lichide pe timpul zilei. Dacă urina este deschisă la culoare şi limpede, înseamnă că vă hidrataţi corespunzător. De asemenea, este bine să alegeţi o dietă săracă în sare şi proteine animale, precum şi să evitaţi suplimentele de calciu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4799 secunde