Cât de sigură este o endoscopie digestivă

10038
1
Cât de sigură este o endoscopie digestivă - endoscopiedigestiva-1319463062.jpg

Articole de la același autor

Bolnavii care suferă de afecțiuni ale sistemului digestiv se sperie când află că sunt programați la o endoscopie digestivă superioară. Perspectiva de a le fi introdus un tub pe gură, apoi pe gât până în stomac îi înspăimântă pe cei mai mulți. Medicii specialiști subliniază, însă, că metoda este sigură și poate dezvălui probleme ce nu pot fi depistate cu alte investigații.

Fie că resimțiți dureri în zona pieptului, însoțite de vărsături și greață, fie că balonările vă dau de cap ori ați suferit de curând o intervenție chirurgicală la sistemul digestiv, medicul specialist vă recomandă efectuarea unei endos-copii digestive superioare.

Procedeu de investigare modern, endoscopia (sau esofago-gastro-duodenoscopia, cum mai este denumită, căci investighează întreg tractul digestiv superior) este indicată în cele mai diverse situații: detectarea complicațiilor refluxului gastro-esofagian, a ulcerului gastric sau esofagian, depistarea cauzei durerii persistente în abdomenul superior sau a senzației de balonare sau determinarea cauzei hematemezei (vomă cu sânge). De asemenea, această investigație mai este recomandată și pentru examinarea stomacului sau duodenului după o intervenție chirurgicală, pentru îndepărtarea polipilor gastro-intestinali, pentru extragerea obiectelor străine înghițite sau pentru efectuarea unei biopsii.

În ce constă procedura

Concret, procedura constă în introducerea unui endoscop (un tub căruia îi pot fi atașate, după necesități, o cameră video, un forceps biopsic sau periuțe) pe gură, în organism, pentru examinarea tubului digestiv. O endoscopie este realizată într-o sală specială de examinare sau într-o sală de chirurgie - cu precizarea că, de obicei, nu este necesară internarea peste noapte a pacientului. Examinarea poate fi realizată de un gastroenterolog, un medic de familie, un internist sau un chirurg.

Înaintea examinării, gâtul pacientului este amorțit cu un spray anestezic sau prin gargară cu un lichid anestezic, pentru a ușura pătrunderea endoscopului. Între timp, bolnavului îi este montată o perfuzie intravenoasă, pentru administrarea de calmante, pentru a reduce disconfortul și medicamente pentru limitarea secreției gastrice.

Pacientul este întins, apoi, pe partea stângă, cu capul puțin înclinat, iar în gură este introdusă o piesă pentru a proteja en-doscopul de dinții pacientului. Apoi, capătul lubrifiat al endoscopului este introdus ușor în gură, iar bolnavul este rugat să înghită, pentru a ajuta la o mai bună manevrare a endoscopului. Potrivit medicilor, aparatul nu este mai gros decât alimentele, astfel că nu îngreunează respirația în vreme ce coboară spre esofag.

În timpul examinării, pacientul nu trebuie să înghită decât atunci când i se cere; o asistentă va îndepărta saliva cu ajutorul unui aspirator.

Specialistul va examina, prin camera atașată endoscopului, pereții esofagului, ai stomacului și duodenului; totodată, prin endoscop pot fi introduse aer și apă, pentru a curăța zona de examinare, sau pot fi aspirate secrețiile.

Când examinarea este completă, endoscopul este retras ușor.

Bolnavilor le este teamă

Potrivit medicilor, bolnavii au reticențe când află că sunt programați la o astfel de procedură. Dar, subliniază specialiștii, o endoscopie este o procedură foarte sigură. Șansele ca aparatul să "străpungă" esofagul, stomacul sau duodenul sunt de 1 la 3.000. De asemenea, și riscul de apariție a unei infecții este foarte mic.

Există, însă, riscul apariției unei hemoragii dacă endoscopia a fost realizată pentru biopsie (extragerea de țesut), dar de obicei se oprește singură, fără a fi necesar un tratament. Pe de altă parte, dacă pacientul varsă în timpul examinării, apare riscul afectării plămânilor și dezvoltării pneu-moniei.

La ce să se aștepte pacienții

Ce-i drept, după realizarea acestei proceduri, bolnavul poate resimți câteva "neplăceri": există riscul să râgâie câteva zile, să se simtă balonat sau să se plângă de gât uscat și iritat sau chiar inflamat. Administrarea unor pastile pentru gât și gargara cu apa caldă și să-rată îl pot ajuta să se simtă mai bine.

În schimb, se impune sesizarea medicului când apar scaune închise la culoare, cu sânge, dificultăți la înghițire și vorbire, dureri abdominale sau toracice, febră sau amețeli. 

Comentează știrea

Lucifer
25 octombrie 2011
Metode si metode

Hm. La Constanta, pacientul este tinut de maini si hei-rup cu endoscopul pe gat. In alte parti (=Bucuresti) pacientul este sedat (nu adormit), pentru a suporta mai usor socul interventiei.

Articole din aceeași secțiune

Luni, 24 Octombrie 2011
Stire din Sănătate : De ce ne dor genunchii
Pagina a fost generata in 2.1249 secunde