Când mâncarea devine un dușman

Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt cei mai importanți factori care contribuie la o epidemie privind tulburările de nutriție din România. Chiar în absența tulburărilor de nutriție, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice sunt asociate cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate.

"Acest risc include apariția bolilor cardio-vasculare, a hipertensiunii, diabetului zaharat tip 2, osteoporozei și anumite tipuri de cancer. Unele populații minoritare sunt afectate disproporțional de către riscul crescut de suprapondere, obezitate și boli cronice asociate", explică conf. univ. dr. Cristina Mihai, șeful secției de pediatrie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța.

În prezent, potrivit Institutului "Parhon", 30 la sută din românce sunt supraponderale, 20 la sută din bărbați sunt supraponderali și 40 la sută din copii sunt obezi. La baza acestor cifre stă faptul că avem o populație care nu are o cultură a sportului și care răspunde unei avalanșe de fast-food-uri de o calitate îndoielnică.

"În ziua de azi mulți copii consumă alimente cu multe calorii și puțini nutrienți și au o activitate fizică redusă. Aproximativ 32 la sută dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între doi și 19 ani sunt cu suprapondere sau obezitate, dintre care 17 au chiar obezitate!", spune medicul.

Obezitatea, o boală de viitor

Conform Organizației Mondiale de Sănătate (OMS), până în 2020 bolile cronice vor reprezenta trei pătrimi din totalul bolilor din întreaga lume. 71 la sută din decese se vor datora bolilor cardio-vasculare, 70 la sută din decesele prin diabet se vor înregistra în țările dezvoltate și vor fi cel puțin un miliard de adulți cu suprapondere și 300 milioane de adulți cu obezitate.

"Factorii de risc pentru bolile cronice ale adultului se regăsesc la vârste tinere. Obiceiurile alimentare stabilite în copilărie sunt prezente în adolescență, facilitând prioritar necesitatea intervenției timpurii privind crearea unui stil de viață sănătos", explică dr. Cristina Mihai.

Sfatul medicului

O porție pentru un copil mic ar trebui să fie un sfert din masa de adult. În mod obișnuit, porțiile cuprind una - două linguri de legume și 15 grame de carne, în funcție de apetitul copilului. "Aceste porții pot părea mici, dar e bine să se înceapă cu porții mici administrate în câteva secunde, cu un succes mai mare și mai multe oportunități de laudă. Părinții ar trebui să țină cont că fiecare copil este unic, apetitul și nevoile diferă de la copil la copil și chiar la același copil, în funcție de oră", ne sfătuiește medicul.

Cum puteți reduce caloriile grase

l În loc de hamburgeri sau hot-dog, consumați pește sau pui la cuptor, cu legume.

l Cartofii prăjiți sau cartofii instant preparați cu unt sau margarină trebuie înlocuiți cu cartofi copți, cartofi pregătiți la cuptor, piure cu iaurt degresat sau unt.

l În loc de pui sau pește copt, preparate din pește sau pește prăjit este bine să consumăm pui sau pește la grătar.

l Gogoșile și preparatele de plăcintărie trebuie înlocuite cu gogoși englezești, baghete și pâine cu cereale.

l O alternativă la prăjiturile cu ciocolată sau înghețată sunt sărățelele de graham, batoanele fără lipide sau prăjiturile din fulgi de ovăz.

l Înghețata sau milk-shake-urile trebuie înlocuite cu șerbet, lapte înghețat, iaurt înghețat degresat, acadea cu fructe, cocktail cu fructe și iaurt.

Conf. univ. dr. Cristina Mihai oferă în exclusivitate consultații pentru pacienți, în cadrul Clinicii Medico-ver Constanța.