Atenție! Intoleranța la lactoză nu este același lucru cu alergia la lapte

Ca urmare, lipsa unui consum constant de lapte duce la producţia redusă sau scăderea activităţii lactazei, acea enzimă care descompune lactoza în două glucide mai mici, glucoza și galactoza, localizată pe suprafaţa celulelor care căptușesc intestinul subţire. În prezent, se estimează că un procent de 70-75% din populaţia adultă are un nivel scăzut de lactază în organism, pentru că, pe măsură ce înaintează în vârstă, majoritatea persoanelor nu mai pot digera complet lactoza. Din această cauză, ea rămâne în intestin, fermentează și produce în circa jumătate de oră manifestări neplăcute precum balonarea, diareea, crampele sau greaţa, cu alte cuvinte intoleranţa la lactoză.

Potrivit dr. Violeta Dumitru, intoleranţa la lactoză nu este același lucru cu alergia la lapte. Intoleranţa la lactoză presupune, de fapt, insuficienţa digerării zahărului din lapte. O persoană cu alergie la lapte poate digera în mod normal laptele, însă sistemul său imunitar dă un răspuns alergic sau respinge una sau mai multe componente ale laptelui.

Cu toate că majoritatea asociază lactoza doar cu laptele și derivatele din acesta, există alimente la care nu v-aţi fi așteptat să o conţină și care ar trebui evitate în cazul în care aveţi simptomele specifice acestei afecţiuni. Printre acestea se numără: pâinea, cerealele, supele la plic, sosurile (ketchup, maioneză), muștarul, margarina, produsele de patiserie sau mezelurile preambalate.

Știaţi că în cazul derivatelor din lapte de tipul iaurt, sana, brânza tare, brânza Cheddar/Colby sau parmezanul, culturile prezente digeră lactoza sau mare parte din aceasta este scursă odată cu zerul și nu mai produce intoleranţa? În schimb, sortimentele de brânză proaspătă, nematurată (mozzarella, ricotta) trebuie evitate sau înlocuite cu soia. Cum vă daţi seama că suferiţi de intoleranţă la lactoză? Pentru identificarea acestei afecţiuni, mai ales în cazul prezenţei simptomelor specifice, există o serie de teste care măsoară absorbţia de lactoză în sistemul digestiv. Unul dintre aceste teste presupune să beţi dimineaţa, pe stomacul gol, un lichid care conţine lactoză. Apoi, peste 30 de minute se măsoară cantitatea de glucoză din sânge, iar dacă aceasta nu crește cu mai mult de 20 de puncte, diagnosticul este confirmat.