Cine urcă și cine coboară pe scara ce duce la Primăria Constanța?

Se face rocada la Primăria Constanța? Răspunsul îl dau alegătorii pe 27 septembrie

Vineri, 18 Septembrie 2020
4706
Redacția ziarului „Cuget Liber” s-a reunit, vineri, în cadrul unui grup de lucru pentru a dezbate, iar la final a găsi o concluzie referitoare la comparația dintre cele două sondaje ce vizează principalii competitori care țintesc Primăria Constanța.

Mai exact, echipa de jurnaliști a comparat rezultatele celor două sondaje comandate de „Cuget Liber” și realizate de IRES. După cum știți deja, dragi cititori, primul sondaj a fost realizat în luna martie iar cel de-al doilea în această lună. Ambele sondaje au fost publicate atât în ediția print a ziarului, cât și în cea electronică. De remarcat că, în toată această perioadă, în spațiul public au fost aruncate fel și fel de sondaje comandate de partide. Rezultatele au fost oscilante, cu urcușuri și coborâșuri. Ca să nu mai spunem că unele dintre ele au fost total lipsite de credibilitate și au ridicat serioase semne de întrebare.

În ceea ce privește cele două sondaje prezentate de „Cuget Liber”, ca o comparație se poate spune că schimbările de procente sunt destul de spectaculoase dar, cu toate acestea, adevăratul rezultat se va cunoaște de-abia în seara zilei de 27 septembrie!

De remarcat că, în sondajul din luna martie, nu erau cunoscuți toți competitorii înscriși în cursa pentru Primăria Constanța. La timpul respectiv, potrivit respondenților care au declarat o opțiune, Decebal Făgădău (PSD) ar fi fost principalul colector de voturi cu 34%, fiind urmat de Stelian Ion (USR) cu 18%. Urmau umăr la umăr cu câte 16 procente independentul Horia Constantinescu și Vergil Chițac de la PNL. Clasamentul continua cu Claudiu Palaz, de la PMP, (9%), Mircea Dobre, de la Pro România (3%), Anton Antoniadis ( Alianța pentru Unitatea Românilor) cu 2 % și Tudorel Chesoi (Alianța Național Țărănistă) tot cu 2%.



În schimb, sondajul din această lună a inclus toți candidații oficiali la Primăria Constanța. La final, potrivit respondenților care au declarat o opțiune, a reieșit că Vergil Chiţac (PNL) ar obține 26% din voturi, fiind urmat de Decebal Făgădău (PSD) cu 24% (cu mențiunea că cei doi candidați sunt în interiorul marjei de eroare de 3,2 procente) și Stelian Ion (Alianța USR-PLUS) cu 21%. Urmează umăr la umăr cu câte 5 procente Horia Constantinescu (PPU-SL) și Nicoleta Ploscaru (independent). Următorii pe „podium”, la egalitate, fiecare cu câte 4 procente sunt Mircea Dobre (Pro România), Corina Martin (PER) și Claudiu Palaz (PMP). Clasamentul continuă cu Anton Traian Antoniadis (Uniunea Elenă din România) cu 2%, acesta fiind urmat de Constantin Frățilă (LORD), Andrei George Popescu (independent), Victor Cruceru (ALDE), Marian Vasiliev (independent) și Tudorel Chesoi (Alianţa Naţional-Ţărănistă) fiecare cu câte 1%, Aila Reșit (independent) cu 0,6%, Sorin Titus Muncaciu (Partidul Neamul Românesc) cu 0,3% și Dan Aionesei (Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români) cu 0,2%.

Transfer de procente între candidați

După cum se poate observa, în privința clasamentului s-a produs o rocadă. Concret, din martie și până în septembrie, Făgădău a pierdut 10 procente, în timp ce Chițac a câștigat 10 procente. Totodată, Stelian Ion a crescut cu 3 procente. Cu toate acestea, rezultatele fiind în marja de eroare de 3, 2%, este posibilă orice schimbare până în seara zilei de 27 septembrie.

În cadrul dezbaterii din grupul redacției s-a ajuns la concluzia că orice sondaj este o fotografie la zi a opiniilor. Având în vedere că până la alegeri mai sunt 9 zile, opțiunile de vot se vor mai schimba. Dacă nu au loc evenimente deosebite, direcția schimbării este, de obicei, în favoarea celui ce deține puterea în prezent. Este posibil ca după ușorul avans luat de Chițac în sondaje, până la ziua votului să dea înapoi, iar Făgădău să câștige la mustață. Cum la fel de posibil este și faptul că Stelian Ion ar putea prinde un culoar favorabil în ultima săptămână astfel încât să atragă cât mai mult electoral din partea sa. Principalul considerent ar fi că a fost primul competitor care a întins mâna liberalilor pentru ca dreapta să meargă braț la braț în aceste alegeri.



Chițac crescut de partid ca Făt Frumos!

Cum se explică avansul actual al lui Chițac? În primul rând, ca efect al creșterii PNL în sondaje. Aura din jurul PNL se răsfrânge și asupra candidatului Chițac. În al doilea rând printr-o vizibilitate mai mare în media și pe rețelele de socializare. Pe de altă parte, s-a produs și o schimbare demografică a structurii electoratului. Electoratul fidel al PSD s-a diminuat pe cale naturală, în favoarea dreptei.

Un avantaj pentru Vergil Chiţac a fost publicitatea. Negativă sau pozitivă, tot publicitate este! Faptul că în luna martie a fost implicat în „scandalul Covid”, numele lui a fost pe buzele tuturor şi astfel i-a crescut şi notorietatea. Astfel, faptul că a fost printre primii politicieni confirmați cu coronavirus, fiind prezentat într-o imagine negativă în acest context, nu a fost de ajutor imaginii pe care dorea să și-o creioneze în postura de candidat. Însă trecerea lunilor, prezența activă pe rețelele de socializare, „lupta” dusă împreună cu susținătorii săi de la „Constanța Altfel” l-au ajutat să își revină în sondaje.

O altă observație care a reieșit din analiza redacției vizează electoratul lui Stelian Ion. Înconjurat mereu de tineri care doresc schimbarea, acesta nu reușește totuși să strângă în jurul său tot electoratul tânăr. Poate ar trebui să-și îndrepte, totuși, atenția și spre cei mai maturi.

Concret, din sondaje reiese că cei mai mulți tineri de la categoria 18-35 de ani, l-ar vota pe Vergil Chiţac (30,8%), apoi pe Stelian Ion cu 24,9% și Decebal Făgădău cu 18,9%. La categoria 36-50 de ani, cel mai mare procent este obținut de Stelian Ion (30,2%), Vergil Chițac (23,7%) și Decebal Făgădău (13,0%).

Și la categoria de vârstă 51-65 de ani, Chițac obține cel mai bun procent, respectiv 25,4%, fiind urmat la egalitate cu câte 18 procente de Făgădău și Stelian Ion. De-abia la ultima categorie, cea de peste 65 de ani, actualul primar în funcție Decebal Făgădău deține „controlul”. Mai exact, l-ar vota 51,6%, în timp ce Chițac ar obține 22,9% și doar 5,7% Stelian Ion.

De ce a scăzut Făgădău în sondaje?

Este firesc ca, odată cu apropierea maximă de ziua alegerilor, „oglinda” să fie cât mai apropiată de adevăr. Lăsând la o parte condiţiile speciale ale primului sondaj, marcat de debutul pandemiei Covid-19, scăderea lui Făgădău poate fi pusă şi pe acţiunile sale din perioada martie - septembrie. A stat mai mult prin birouri, nu a interacționat cu oamenii. Ba chiar se poate spune că actualul primar a fost cam arogant deoarece a refuzat orice confruntare/dezbatere cu ceilalţi contracandidaţi. Sigur, el nu mai are nevoie de notorietate, nu are de ce să organizeze caravane pe străzi, la el faptele sunt cele care trebuie să vorbească. Şi se pare că vorbesc…

Analiza a mai cuprins și faptul că în precampanie și în prima perioadă a campaniei electorale a ales să nu iasă prea mult în public. În schimb, pe ultima sută de metri, Decebal Făgădău încearcă să fie cât mai vizibil, alegând să fie prezent, pe teren, la toate proiectele puse în desfășurare de Primăria Constanța. Un mod de a le arăta constănțenilor că are atâtea proiecte începute, pe care le va continua într-un eventual următor mandat… Dar, reversul medaliei este că, în același timp, constănțenii își amintesc de proiectele promise și nerealizate: reabilitarea străzii Ștefan cel Mare, parcări supraetajate sau reabilitarea Pieței Griviței.

În loc de încheiere…

În ciuda scăderii în sondaje, Decebal Făgădău încă are șanse reale să obțină un nou mandat în fruntea Primăriei Constanța. Dar important este comportamentul diferitelor categorii de electorat în ziua scrutinului. PSD are o serie de categorii de votanți foarte disciplinați: cei ce lucrează în instituțiile și companiile statului, care au beneficiat de locuri de muncă și avantaje din partea social-democraților; angajații din sistemul economic clientelar, care sunt îndrumați de patroni cum să voteze; beneficiarii ajutoarelor sociale; dar mai ales marea categorie socială a pensionarilor, pe care PSD și i-a tras și mai mult de partea sa prin adoptarea legii prin care pensiile trebuie majorate cu 40%.

Toate aceste categorii de votanți PSD se duc, în general, primele la urne. În schimb, electoratul de dreapta, în rândul căruia tinerii au o pondere ridicată, nu are disciplina votului. Mulți renunță să se prezinte la urne sau se prezintă foarte târziu și nu mai reușesc să voteze. Există totuși, semnale că, de această dată, nu vor „uita” să treacă pe la urne. Vom vedea dacă există și fapte, nu numai vorbe aruncate pe Facebook!

De remarcat că pentru absolut toți candidații, întâlnirile directe cu cetățenii pot da un plus de valoare.

Opinia finală a fost că mobilizarea electoratului este cheia succesului iar bătălia pentru Primăria Constanţa se va duce până în ultima clipă şi va fi mai strânsă ca niciodată.

Redacția Cuget Liber




Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.2305 secunde