Proiectul privind declasificarea unor documente, adoptat de Camera Deputaților

97
Proiectul privind declasificarea unor documente, adoptat de Camera Deputaților - camera13364828491368013175138251-1542193790.jpg

Articole recomandate

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind declasificarea unor documente, cu 174 de voturi "pentru", 92 "împotrivă" și patru abțineri.


Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conțin informații clasificate în baza acesteia.


Un amendament adoptat de deputați în Comisia juridică prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele și/sau acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român, Serviciul Român de Informații, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.


Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI și pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea.


"Lucrătorii din SRI, precum și cei din toate instituțiile emitente care pun la dispoziția Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI documente și declarații care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acțiunile întreprinse în acest sens", prevede un alt amendament adoptat marți.


Inițiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.


"Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competența revine primei instanțe care a soluționat fondul cauzei" - este o altă prevedere.


Camera Deputaților este for decizional în acest caz, proiectul fiind adoptat de Senat.








Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.3636 secunde