Primarii constănțeni se luptă cu furia apelor prin rugăciuni

România anului 2010 își "trăiește" inundațiile de vară cu aceeași disperare din anii trecuți, cu aceeași surprindere, dar mai ales cu aceeași incapacitate de a face față apelor care se revarsă. Oameni morți, mii de hectare de teren arabil sub apă și case pentru care unii au muncit zeci de ani, distruse de furia viiturilor în doar câteva ore. România anului 2010 pierde din nou, previzibil, lupta cu inundațiile.

În ceea ce privește județul Con-stanța, situația este departe de a fi atât de gravă cum se conturează ea în alte județe din țară. Până ieri după amiază nu existau case inundate, ci doar câteva gospodării, precum și sute de hectare de teren arabil și pășune în pericol de a fi inundate.
Prefectul județului Constanța, Claudiu Palaz, a atras atenția, la finalul săptămânii trecute, primarilor din localitățile constănțene riverane Dunării că ofițerii de serviciu trebuie să fie disponibili 24 de ore din 24 la sediile primăriilor, pentru a prelua eventualele date legate de situațiile de urgență care ar putea interveni în urma inundațiilor.
În ceea ce privește pregătirile pe care le fac în perspectiva unor posibile inundații, dar și modul în care se gândesc să intervină dacă debitul Dunării va crește necontrolat, mai mulți primari au menționat, după câteva date tehnice, soluția… divină: se roagă la Dumnezeu pentru că, susțin ei, este singurul care i-ar putea ajuta.

"Depinde de Dumnezeu"
Primarul din Oltina, liberalul Gheorghe Chirciu, a declarat că localitatea nu este, deocamdată, în pericol de a fi inundată. Ea este protejată de un dig din pământ, care a fost consolidat după ce inundațiile din 2006 l-au spart. În cazul în care va ploua în cantități însemnate, iar debitul Dunării va continua să crească, primarul se teme ca nu cumva digul să se înmoaie. Atunci, culturile agricole și ferma piscicolă din localitate ar risca să fie sub ape.
Întrebat cum anume se pregătește administrația publică locală pentru situații de forță majoră, gospodarul șef a mărturisit: "Nu avem ce pregătiri să facem, pentru că nu avem cum să prevedem ce se va întâmpla. Depinde de Dumnezeu".
Exprimându-și speranța ca actualul dig din pământ, care are o lungime de trei kilometri, să nu cedeze în fața apelor, Chirciu a menționat că cea mai fericită soluție în astfel de cazuri ar fi construirea unui dig betonat pentru a cărui realizare, însă, administrația locală nu are bani.
În final, primarul a precizat că un comandament local pentru urgență este în alertă în această perioadă și, de asemenea, că s-a constituit și un serviciu voluntar de urgență, din care fac parte aproximativ 30 de oameni, împărțiți pe echipe: una de prevenire, o alta de intervenție.

Speranța moare ultima
Cam pe același principiu merge și primarul comunei Topalu, social-democratul Gheorghe Murat. Aflat în teren, el a afirmat că speră ca digul din pământ care se întinde pe o suprafață de 4,9 hectare să reziste cantităților mari de apă și că, în cel mai rău caz, animalele și oamenii vor fi îndepărtați din calea viiturii. "Facem tot ce putem. Dacă va fi mai rău, ne retragem, fiindcă nu ne putem juca. Scoatem animalele… mutăm oamenii… Trăim cu speranța", a declarat Murat.
Primarul a adăugat că locația cea mai expusă este reprezentată de 250 de hectare de pășune, din zona de nord a localității. Pentru a împie-dica o eventuală catastrofă, admi-nistrația locală are pregătite cinci tractoare, dintre care unul pus la dispoziție de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) și un buldocastor.

"Ne rugăm la cel de sus"
Apel la divinitate face și primarul din Ciobanu, pesedistul Ioan Suciu. El spune că, dacă digul de la Insula Mare a Brăilei, malul dinspre Ciobanu va ceda, aproximativ opt case vor fi afectate. Localitatea, aflată la cinci kilometri de Dunăre are un dig din pământ, care protejează comuna pe o lungime de 2,5 kilometri, dar care datează de acum… 45 de ani! Dacă situația o va impune, el poate fi supraînălțat cu un metru.
Primarul și-a amintit aici de inundațiile din 2006, atunci când, în calea apelor, "s-au făcut rugăciuni". A lipsit doar jumătate de metru pentru ca digul să fie depășit.
Mai trist este că, însă, că în lipsa unei alternative, oamenii se roagă și în 2010 pentru ca apele să nu îi afecteze prea mult. "Ne rugăm la Cel de Sus, pentru că oricum ne ajută mai mult și mai bine decât cei de mai de jos".

Rasova, fericita deținătoare a unui dig de beton
Comuna constănțeană Rasova, localitate riverană Dunării, beneficiază de două diguri de protecție: unul din pământ, de cinci kilometri, și un altul din piatră construit, potrivit explicațiilor primarului Mihalache Neamțu, în 2007 și care se întinde pe 2,5 kilometri. Acesta din urmă a fost realizat de Apele Române, tot atunci fiind reabilitată și faleza din localitate.
Gospodarul șef nu s-a arătat foarte îngrijorat de ipoteza unor inundații, deoarece "deocamdată digurile sunt solide, totul fiind sub control, actualele diguri putând să mai ducă lejer un metru (n.r. - de apă, debitul Dunării)".
El a specificat totodată că un comandament pentru situații de urgență este pregătit să intervină și, de asemenea, un serviciu de 30 de voluntari. În același context, Mihalache Neamțu a declarat că cei de la ABADL au pus la dispoziție localității 1.000 de saci de nisip.