Parlamentarii constănțeni față cu reacțiunea: uite ANI, nu e ANI!

Decizia prin care Curtea Constituțională Română (CCR) a declarat, în cursul acestei săptămâni, drept neconstituționale două articole din legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI) a iscat numeroase reacții atât din partea parlamentarilor, a Guvernului și a Ministerului Justiției, dar și din partea organizațiilor membre ale Inițiativei pentru o Justiție Curată și a reprezentanților societății civile.

Așa cum a declarat, vineri, și președintele ANI, Cătălin Macovei, decizia prin care judecătorii Curții Constituționale au suprimat cele mai importante atribuții ale instituției nu a fost încă redactată, el explicând că a aflat despre hotărâre din presă și precizând totodată că există o perioadă de 30 de zile în care aceasta poate fi publicată în Monitorul Oficial. Ulterior publicării sale, urmează, așa cum a menționat tot șeful ANI, un interval de 45 de zile, timp în care articolele incriminate pot fi puse în acord cu textul Constituției.
Reamintim că, prin decizia CCR, ANI nu mai poate face sesizări privind demnitarii care sunt incompatibili și, în același timp, declarațiile de avere ale parlamentarilor, miniștrilor, aleșilor locali nu vor mai avea caracter public.
Rămâne de văzut în ce fel o hotărâre a Curții Constituționale Române va afecta raportul Comisiei Europene pe justiție, raport așteptat, potrivit declarațiilor secretarului general al ANI, Horia Georgescu, în lunile mai-iunie, mai ales dacă avem în vedere faptul că, așa cum subliniază și organizațiile care sunt parte ale Inițiativei pentru o Justiție Curată, în Raportul Intermediar al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare activitatea ANI a fost evidențiată.

"Broscuțe și elefănței din argint"
Despre decizia Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea unor articole din Legea 144/2007, deputatul constănțean al Colegiului 8, social-democrata Manuela Mitrea, a preferat să nu comenteze. Cu toate acestea, parlamentarul PSD a ținut să precizeze că a fost unul dintre primii demnitari români care a completat o declarație de avere și că agreează, de principiu, această idee: "Nu am nimic de ascuns. Am fost chiar unul dintre primii parlamentari care și-au făcut publică declarația de avere și, din acest punct de vedere, țin minte și acum cât mișto s-a făcut la vremea respectivă pe seama faptului că am trecut acolo inclusiv numărul broscuțelor și al elefănțeilor de argint pe care îi am", a declarat Manuela Mitrea, referindu-se la bijuteriile pe care le deține.
Afirmând că, în opinia sa, CE nu va vedea cu ochi buni decizia prin care Agenției Naționale de Integritate îi sunt retrase puterile, deputatul Mitrea a făcut o apreciere, anume aceea că și-ar dori ca declarațiile de avere să nu mai poată fi accesate "de orice Ionescu sau Popescu de pe stradă, pentru că asta îi expune pe demnitari la un risc foarte mare". Susținând că nu vrea să lase loc de speculații, parlamentarul PSD a spus și că nu are nimic împotriva instituțiilor sau a reprezentaților presei care verifică modul în care demnitarii își acumulează averile, dar că recomandă ca cei care au acces la declarații să se autentifice, astfel încât la ele să nu mai ajungă oricine. "Trebuie să existe limite în intimitatea unei persoane. Nu mi se pare în regulă ca oricine să știe ce tablouri am în casă", a conchis deputatul constănțean Manuela Mitrea vizavi de restrângerea sferei de activitate a ANI.
De aceeași părere este și senatorul Mircea Banias, președinte interimar al PDL Constanța, care a declarat că preferă să aștepte motivarea Curții Constituționale înainte de a comenta decizia. Banias a remarcat, însă, că în ceea ce privește completarea și, respectiv publicarea declarațiilor de avere și de interese de către demnitari, acestea nu ar mai trebui accesate de oricine, fără autentificarea prealabilă a celor interesați.
Mircea Banias a specificat, însă, că o instituție așa cum este ANI este necesară și este în interesul cetățenilor, pentru asigurarea unei mai mari transparențe în spațiul public.

Un organism independent politic
"Nu pot să spun nici că mă bucur, nici că îmi pare rău", a fost reacția deputatului PSD Eduard Martin vizavi de decizia Curții Constituționale. Parlamentarul a precizat că nu este în măsură să aprecieze hotărârea CCR, dar că situația este una temporară și că va fi, cu siguranță, reglementată de Executiv.
Martin a atras atenția asupra unui aspect, anume că până la acest moment aprecia existența, respectiv funcționarea Agenției Naționale de Integritate, dar "sub rezerva faptului că instituția întocmea dosare doar membrilor opoziției", iar din această perspectivă deputatul a subliniat: "Aș vrea ca ANI să fie un organism independent total din punct de vedere politic". Nu în ultimul rând, deputatul Colegiului 6 a afirmat și că președintele ANI nu ar trebui să fie o persoană controversată, lăsând aici de înțeles că ar fi de preferat schimbarea lui Cătălin Macovei.
Colegul său parlamentar, senatorul Alexandru Mazăre, a refuzat să dea vreo declarație pentru "Cuget Liber", indiferent de subiect.
Senatorul PSD Nicolae Moga nu are, nici el, o părere prea bună în ce privește activitatea derulată de ANI. Concret, parlamentarul a explicat: "Ce mă deranjează la inspectorii ANI este că ies cu porcării în presă. Aș schimba ceva la instituția asta, dar nu caracterul public al declarațiilor de avere ale demnitarilor, mi se pare firesc să fie publice, dar nu aș mai permite să fie date publicității date despre verificarea cuiva înainte ca dosarul respectiv să fie trimis în instanță".

Un pas înainte în lupta împotriva corupției
Cei mai dezamăgiți parlamentari constănțeni vizavi de faptul că dispozițiile generale ale Legii de funcționare a ANI au fost declarate neconstituționale au fost deputații PDL Maria Stavrositu și Constantin Chirilă și deputatul PNL Mihai Lupu. Astfel, democrat-liberala Maria Stavrositu a insistat asupra ideii că "ANI s-a dovedit a fi un succes, un pas înainte în lupta împotriva corupției, instituția concentrând tocmai eforturile duse în această direcție".
Deputatul Colegiului 10 a specificat, în același context, că instituirea și funcționarea unei asemenea instituții a fost unul dintre obiectivele asumate de România, prin lobby-ul făcut la acel moment de Monica Macovei, pentru aderarea la Uniunea Europeană.
"Mi se pare o soluție forțată, dar atâta vreme cât judecători ai Curții Constituționale sunt în incompatibilitate…", a fost primul comentariu al liberalului Mihai Lupu. Deputatul Colegiului 2 a declarat că, în calitate de parlamentar, va sprijini prin orice mijloace modificarea Legii ANI astfel încât aceasta să nu mai contravină legii fundamentale și ca ea să permită și de acum înainte funcționarea instituției.
Preferând, și el, să se abțină de la comentarii pe marginea deciziei CCR până la momentul publicării hotărârii și a motivării, deputatul PDL Constantin Chirilă a declarat, totuși, că decizia "pare un pic forțată" și că se pierde din vedere un aspect: "funcționarea ANI a fost stabilită de comun acord cu UE".
Contactat telefonic pentru un eventual comentariu asupra situației menționate, senatorul PNL Puiu Hașotti a întrebat, inițial, în ce problemă i se solicită opinia. Aflând subiectul, parlamentarul a constatat brusc că este într-o discuție și că nu poate da declarații.

CE speră că autoritățile române își vor respecta angajamentele
Potrivit cotidianului "Evenimentul zilei", purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Grey, a declarat, vineri, că forul european nu a primit decizia CCR legată de neconstituționalitatea articolelor din Legea ANI, dar a ținut să amintească autorităților române că și-au luat un angajament în ce privește funcționarea ANI, iar acesta trebuie respectat. "Ceea ce pot spune este că autoritățile române și-au luat angajamentul de a garanta că ANI are capacitatea de a verifica bunurile, incompatibilitățile și potențialele conflicte de interese și că este abilitată să emită decizii pe baza cărora să poată fi adoptate sancțiuni", a declarat purtătorul de cuvânt al CE, citat de Evenimentul zilei.