Guvernul a adoptat OUG privind Legile Justiției. Ce spune ministrul Tudorel Toader

Luni, 15 Octombrie 2018
374
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, ieri, că Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

"Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiției. A fost publicată și cea de-a treia lege a justiției, care urmează să intre în vigoare mâine (marți - n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneția, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanță de urgență", a afirmat Tudorel Toader în cadrul unei conferințe de presă.

Printre altele, ministrul a precizat că, în primul rând, se mărește vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de prim-adjunct și de adjunct al acestuia, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, care în prezent este de 8 ani și durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani.

Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine și cu privire la vechimea de accedere în funcția de procuror al DNA sau al DIICOT.

"Atât la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adică la DIICOT, cât și la DNA, crește vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experiență în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanța de urgență și statutul procurorului detașat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul șef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancțiune, avertismentul, și atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA-DIICOT de către procurorul șef în prezența celei mai mici sancțiuni, și anume avertismentul. Aici este o precizare - mă rog, o prevedere - care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcționa la secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție vor beneficia de drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii", a mai declarat Toader.

"Modificări benefice pentru înfăptuirea Justiției"

O altă prevedere a OUG se referă la transparența interviurilor pentru funcții de procuror de rang înalt. Totodată, detașările de procurori, inclusiv în funcții de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanță.

"Astăzi, detașările de procurori, inclusiv în funcție de conducere, se realizează de Secția pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcții la nivel de județ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcții la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit și se vorbește în chip firesc și necesar de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secția de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secția de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competența doar secției pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreți dumneavoastră și pentru o abordare unitară. Dacă vreți să nu fie o competență partajată, Secția de procuror - procurorul general. Dacă vreți, la funcțiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcțiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală", a spus Tudorel Toader.

El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiției, consideră că modificările aduse legilor justiției sunt și se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiției pentru cetățeni, pentru suplimentarea garanțiilor de realizare a drepturilor și libertăților fundamentale.


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3701 secunde