EDITORIAL / Cutremure și răstigniri...

Încet, încet, plăcile tectonice politice încep să se deplaseze, să se reașeze după seismul din noiembrie, anul trecut. Undele mișcării s-au propagat instantaneu în toată materia și infrastructura parlamentară și de partid. La început, încet, discret. S-au clătinat sedii de partid, scaune de președinți și lideri. Dar nu a căzut nimeni. Și Ponta, Dragnea sau Udrea s-au prins bine de mustățile eșecului, reușind să domolească intensitatea zgâlțâielii. Primele capete au început să cadă abia în Parlament, unde haznaua corupților a refulat în toate birourile și pe toate holurile. Au picat primii. Deși urcați pe piedestalul imunității și vaccinați cu doze mari de solidaritate mafiotă, propagarea undelor alegerii lui Iohannis i-a dislocat, le-a fracturat soclul și i-a prăvălit în ghearele justiției. După ani de rezistență, secta parlamentară avea să sufere prima înfrângere, scăpând din brațe colegi penali, pe care, cu atâta grijă, i-a ocrotit și ajutat să crească, să se dezvolte. Lacrimi, suspine, regrete. Le-a fost teamă să se solidarizeze din nou. Le-a fost teamă ca iureșul pornit în stradă, la urne, în diaspora, să nu năvălească și peste ei. De multe ori, tsunamiul produce mai multe victime decât cutremurul. Așadar, aici au anticipat bine și s-au pus la adăpost de furia societății civile.

Însă, cu toate acestea, undele de propagare nu au scăzut din intensitate. Din contră. Puterea lor crește și amenință. Amenință actuala majoritate guvernamentală, amenință fotolii calde din partide, dar mai ales pun în pericol ceea ce înseamnă politica românească ca definiție a corupției, parvenismului și clientelismului.

Guvernul Ponta și coaliția din jurul său au deja unele presimțiri. Apele încep să se agite în PSD și PC, unde actualii lideri sunt contestați de o parte a partidului. Ponta și Dragnea vor da testul rezistenței la congresul din martie, în timp ce capul lui Daniel Constantin a fost depus deja pe o tavă de argint și trimis "varanului" la Rahova. Este o chestiune de timp până ce secționarea să se producă și fizic, până ce primele picături de sânge vor păta podeaua prăfuită a actualei coaliții. PC anunță deja ruptura prin anumite voci, sub îndemnul scoaterii conservatorilor de sub anexarea PSD. Iar consecințele nu se vor lăsa așteptate. UNPR a excelat tot timpul prin oportunitatea și rapiditatea cu care și-a repliat trupele de pe un front pe altul, în timp ce PLR-ul lui Tăriceanu fierbe sub dorința revenirii la matcă. Experimentul dizidenței liberale a fost sortit eșecului odată cu înfrângerea din noiembrie, când Tăriceanu pare că nu a ales greșit doar podurile de la Agigea, ci și tabăra electorală. Drept urmare, coaliția guvernamentală pare să se deșire cât mai curând.

Însă marele test va fi pentru PSD, care sub presiunea baronilor din teritoriu și sub valul de nemulțumiri va trebui să își reconfirme conducătorii sau să aleagă alții. Tandemul Ponta-Dragnea încearcă să păstreze hățurile deși partidul, de mult timp, trage în toate părțile. Expulzarea lui Vanghelie și Geoană sau demisia lui Ghiță nu au detensionat scoarța pesedistă, care, în continuare, pare să producă mișcări tot mai puternice în intensitate. Va fi greu ca Ponta să găsească un drum de mijloc între necesitatea reformării partidului, desprinderea de liderii acuzați de fapte de corupție și nevoia susținerii din teritoriu. Așa cum l-au pus, tot baronii PSD îl pot executa pe Ponta fără mari eforturi.

Sub aceste dinamitări, PNL pare, sau cel puțin ar trebui, să fie atomul care să polarizeze în jurul său o nouă coaliție parlamentară. Însă așteptările și provocările par a fi prea mari pentru o formațiune bicefală, măcinată pe dinăuntru de interesele și orgoliile fuziunii. Să nu uităm că Iohannis nu a câștigat alegerile propulsat de un PNL puternic și dinamic, ci a fost rezultatul societății civile și a partidului Facebook. PNL nu își poate asuma victoria deoarece nu este a lui. În esență, PNL, cu PDL încorporat, este același monolit politic, cu aceiași oameni, cu aceiași corupți sau baroni. Infractori nu sunt doar la pesediști, ci ei mișună transpartinic dintr-o parte în alta, de sub o umbrelă politică sub alta. Competiția cine are cei mai puțini corupți în partid nu poate asigura fundamentul solid și legitim pentru o nouă guvernare, la care se adaugă nelipsita alianță cu UDMR. Mesajul lui Iohannis către propriul partid a fost clar și deloc bine primit în măruntaiele sale, chiar dacă alegerea Alinei Gorghiu pare a fi un altfel de semnal. Termenul de curățenie nu are aceeași conotație la Sibiu și București și mă îndoiesc că elefanții din partid se vor lăsa îndepărtați de o domniță peltică și un președinte neamț.