Deputat de Constanța, lipsit de susținerea lui Victor Ponta

Premierul Victor Ponta a reiterat, ieri, că nu susține o inițiativă legislativă privind amnistierea pedepselor pentru cei condamnați.

"Am anunțat că nu o susțin. Este o inițiati-vă pe care nu o susțin și am anunțat și din ce motive nu o susțin. Trebuie să găsim o politică penală inteligentă, dar nu doar prin amnistie", a declarat Ponta.

Încă din timpul campaniei electorale de la alegerile parlamentare, deputatul Mădălin Voicu de la PSD care a candidat sub sigla USL în județul Constanța unde a și câștigat mandatul de parlamentar a anunțat că va merge până în pânzele albe pentru a duce la bun sfârșit proiectul de lege care prevede grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la șase ani inclusiv, exceptând condamnări pentru infracțiuni ca violul, omorul, actul sexual cu un minor. În demersul său, deputatul Mădălin Voicu este susținut și de Nicolae Păun de la Partida Romilor.

Proiectul de lege privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, de care ar urma să se bucure aproape toți demnitarii și oamenii de afaceri condamnați în acte de mare corupție, se află pentru a doua oară în Parlament, cu șanse mari de a fi adoptat.

Potrivit proiectului, se amnistiază infracțiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă maximă de până la patru ani inclusiv ori amendă. În ceea ce privește grațierile, se grațiază în întregime numai pedepsele cu închisoare de până la șase ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă. Însă de grațiere vor putea beneficia și persoanele care au de executat pedepse de peste șase ani. Astfel, pedepsele cu închisoarea cuprinse între 6 și 8 ani se grațiază cu o treime, iar pedepsele cu închisoarea între 8 și 10 ani se grațiază cu o cincime.

Prima încercare de a trece acest proiect de lege prin Parlament a eșuat, întrucât sesiunea legislativă s-a încheiat în timp ce proiectul se afla în circuitul legislativ. Inițiatorii au depus însă din nou proiectul la cele două Camere la începutul acestei legislaturi.

De la aplicarea legii sunt exceptate circa 28 de infracțiuni, dar pe lista excepțiilor nu se regăsesc infracțiunile de corupție, ceea ce ar însemna că marii corupți condamnați la pedepse până la șase ani de închisoare ar urma să fie grațiați și puși în libertate.

În cazul acestui proiect legislativ, Camera Deputaților este forul decizional.

Potrivit legislației românești, amnistia înseamnă iertarea totală a faptei, iar aplicarea acesteia "curăță" complet cazierul făptuitorului, în vreme ce grațierea îl iartă doar de executarea efectivă a pedepsei, cazierul rămânând "pătat".

Grațierea se aplică unor pedepse deja pronunțate sau care urmează să fie pronunțate. Acolo unde există sentințe definitive, se vor aplica imediat prevederile legii, adică va opera amnistia, grațierea totală sau parțială. La cauzele aflate pe rol, indiferent dacă s-a dat sau nu sentință pe fond, procesele se vor derula până la capăt, iar după pronunțarea sentințelor, judecătorii vor trebui să ia act de prevederile legii și, în funcție de pedeapsa pronunțată, vor aplica amnistia, grațierea totală sau parțială.