CCR discută sesizările formulate de ÎCCJ, PNL, USR și Iohannis privind Codul de procedură penală

165
CCR discută sesizările formulate de ÎCCJ, PNL, USR și Iohannis privind Codul de procedură penală - ccr-1537853958.jpg
Curtea Constituțională a României discută marți sesizările transmise de Instanța supremă, PNL, USR și președintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară, relatează Agerpres.


Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.


Instanța supremă arăta că noile reglementări transformă recursul dintr-o cale extraordinară de atac "într-o veritabilă cale ordinară de atac".


"În concepția Codului de procedură penală, recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac, exercitabilă împotriva hotărârilor penale definitive, pentru motive 'substanțiale și imperioase' care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În contradicție cu natura recursului în casație, de cale extraordinară de atac, completarea dispozițiilor art. 438 Cpp, prin introducerea alineatelor (l1) și (l2), transformă recursul în casație într-o veritabilă cale ordinară de atac, prin intermediul căreia se repun în discuție hotărârile penale definitive pronunțate de instanțele de apel. Reconfigurarea cadrului legal al recursului în casație, în special prin introducerea în sfera cazurilor de recurs în casație a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 partea finală Cpp ('când instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată"), a dispozițiilor art. 438 alin. (1') pct. 3 Cpp ('când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii de natură să influențeze soluția procesului") și a dispozițiilor art. 438 alin. (I1) pct. 4 Cpp ("când s-a comis o eroare gravă de fapt"), precum și prin introducerea dispozițiilor art. 438 alin. (I2) Cpp, transformă recursul în casație într-un 'apel deghizat', în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului", se precizează în sesizare.


Judecătorii Înaltei Curți sunt de părere că transformarea recursului în casație într-o cale ordinară de atac pune în discuție întreaga structură a căilor de atac reglementate în Codul de procedură penală, exclude coerența sistemului căilor de atac și anihilează distincția între căile ordinare de atac și căile extraordinare de atac în materie penală.


Magistrații mai notează și că modificările aduse articolului care se referă la "comunicările publice" și "furnizarea de alte informații" încalcă exigențele privind claritatea legii.


Și PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală.


"Această lege este o adevărată lege a favorizării infractorului pentru că prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD - ALDE și pe care le-au trecut prin vot nu veți găsi nici măcar un amendament care să arate că se preocupă în vreun fel de protejarea drepturilor și libertăților, a intereselor legitime ale părților vătămate, ale tuturor cetățenilor de bună credință", afirma deputatul liberal Ioan Cupșa.


El susținea că în acest proiect există peste 50 de articole neconstituționale, neclare, iar unele "aproape de necitit".


În opinia sa, majoritatea parlamentară a fost preocupată ca mijloacele de probă să fie tot mai greu de obținut, astfel încât magistrații să se poată pronunța tot mai greu.


În ceea ce privește modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, PNL și USR au solicitat CCR să constate că acest act normativ este neconstituțional în ansamblul său, Parlamentul procedând la adoptarea lui cu încălcarea dispozițiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților și ale art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea președintelui Klaus Iohannis, ceea ce determină încălcarea dispozițiilor art. 1, alin. (4) din Constituție. Semnatarii sesizării spun că cererea de reexaminare formulată de președintele Iohannis evidențiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare.


*** La rândul său, șeful statului apreciază că modificările încalcă mai multe articole din Constituție, iar legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.


"Atât forma adoptată de Senat, cât și forma adoptată de Camera Deputaților diferă de scopul inițial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul inițiatorilor era precis determinat și limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curții Constituționale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menționează necesitatea intervenției asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, iar forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală", spune Iohannis.


În sesizarea președintelui se face referire și la drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal. "Modul în care este concepută exercitarea dreptului (...) de către persoana vătămată este unul lacunar, lipsit de claritate și precizie", se menționează în sesizare.


Șeful statului mai remarcă faptul că în legea criticată "se constată o contradicție a conținutului modificărilor legislative în materia percheziției".


De asemenea, sunt subliniate în sesizare "contradicțiile" cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totală a acestei măsuri preventive.


Totodată, Iohannis face referire la faptul că în legea criticată se prevede că "instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea". "Prin această dispoziție se încalcă principiul (...) care consacră independența judecătorilor și supunerea lor numai legii, precum și dispozițiile Legii fundamentale (...) privind separația și echilibrul puterilor în stat", se menționează în sesizare. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.477 secunde