Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson's Day) este marcată pe 11 aprilie, pentru a crește gradul de informare cu privire la această boală și pentru a dezvolta în rândul populației o mai bună înțelegere a impactului acestei boli asupra celui suferind, dar și asupra familiei și societății, transmite Agerpres.

La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susținută de Asociația Europeană a Bolilor Parkinson (European Parkinson's Disease Association - EPDA) promovând o mai bună cunoaștere a acestei afecțiuni și a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic și emoțional, dar și social și economic.

Pacienții în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenți de ajutorul și susținerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii și poate crește calitatea vieții pentru cei afectați, potrivit site-ului dedicat acestei zile, www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă, de asemenea, și o oportunitate de a strânge fonduri pentru management, proiecte de cercetare și medicamente.

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a aniversa și ziua de naștere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" (1817). Simbolul zilei este o lalea roșie și a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinței de la Luxemburg.

Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală. Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului. Simptomele sunt imprevizibile și pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluție a bolii.

Tratamentele medicale pentru terapia Parkinson pot declanșa sau agrava unele simptome nemotorii. Efectele adverse motorii ale tratamentelor pot lua forma tulburărilor de control al impulsurilor. Acestea sunt un set de tulburări psihiatrice care pot include comportamente compulsive, precum practicarea jocurilor de noroc compulsive, dar și realizarea de cumpărături și un consum excesive. Cu toate acestea, fără medicamente adecvate, simptomele bolii pot reveni rapid (de obicei într-o oră), potrivit www.whathealth.com.

În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viața afectată de boala Parkinson.

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă după boala Alzheimer. Se estimează că între 7 și 10 milioane de oameni din întreaga lume au boala Parkinson. Prevalența bolii variază de la 41 de persoane la 100.000 în al patrulea deceniu de viață la peste 1.900 de persoane la 100.000 în rândul celor care au 80 de ani și peste această vârstă. Incidența bolii sau rata cazurilor nou diagnosticate crește, în general, odată cu vârsta, deși se poate stabiliza la persoanele cu vârsta mai mare de 80 de ani. Se estimează că 4% dintre persoanele cu Parkinson sunt diagnosticate înainte de 50 de ani. Bărbații au de 1,5 ori mai multe șanse să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/.