Strigătul fermierilor din Mihail Kogălniceanu: „Vom da faliment, va fi distrusă agricultura!”

5156

Articole de la același autor

Mai mulți fermieri din Mihail Kogălniceanu reclamă că vor da faliment din cauza exproprierilor de terenuri făcute de statul român pentru dezvoltarea bazei militare. Agricultorii sunt indignați că au primit prețuri prea mici pentru pământurile care le-au fost luate și, în plus, atrag ei atenția, „va fi sfârșitul agriculturii în zonă”. Oamenii sunt deciși să își caute dreptatea în instanță.

Dezvoltarea Bazei Militare „Mihail Kogălniceanu” într-un orășel militar, în care să conviețuiască și să muncească militari alături de civili, în cadrul unei structuri care să rivalizeze cu structurile NATO din alte țări europene, i-a încântat pe mulți. Voci importante din mediile academic, economic și administrativ din județul Constanța și de la nivel național au salutat oportunitățile pe care le aduce această mișcare. Demersurile pentru realizarea orășelului militar sunt în toi. În urmă cu aproximativ două săptămâni, cotidianul „Cuget Liber” prezenta cititorilor că, în acel moment, se ajunsese să fie acordate în jur de 80% dintre despăgubiri, atât în Lumina, cât și în Mihail Kogălniceanu.

Preț de șase ori mai mic decât nivelul pieței, pentru terenurile expropriate

Demersul nu este însă lipsit de nemulțumiri. Mai mulți agricultori din comuna Mihail Kogălniceanu, deținători de societăți comerciale cu profil agricol, și-au exprimat indignarea cu privire la cuantumul sumelor primite drept despăgubire pentru pământurile care le-au fost luate.

Încă de anul trecut, aceștia au pus pe hârtie supărările lor și le-au trimis către toate autoritățile statului. Nu au primit însă niciun răspuns, spun ei.

„Nu suntem împotriva exproprierilor sau dezvoltării bazei militare. Dar de ce să suferim noi din această cauză? Noi nu suntem cetățeni europeni, noi nu avem dreptul la o viață pașnică? Ne-au fost luate cele mai bune pământuri, agricultura în zonă va avea mult de suferit, poate chiar să însemne sfârșitul ei. Suntem oameni care facem agricultură de o viață. Am investit 800.000 de euro, fonduri europene, în utilaje agricole și acum nu mai am pământ să îl lucrez. Din 206 hectare pe care le lucram, 97 hectare erau ale mele. În prezent mai am 26 de hectare. Se vorbește de noi locuri de muncă ce vor fi create. Dar de ce nu se spune de locurile de muncă ce au fost distruse?”, a declarat fermierul Nicușor Ianca, pentru „Cuget Liber”.

Agricultorul spune că au fost trimise memorii la toate instituțiile statului, de la Președinție, până la Ministerul Agriculturii, Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Justiției, Avocatului Poporului. „Nimeni nu a fost însă sensibilizat, nu ne-au răspuns”, a mai arătat fermierul constănțean.

Cea mai mare supărare a fermierilor din zonă este reprezentat de prețurile mici pe care le-au primit ca și despăgubire. „Înțelegem caracterul interesului național pentru extinderea bazei aeriene, înțelegem demersul procedural de legiferare pe care trebuie să îl desfășoare Guvernul pentru acest scop, dar nu putem să fim de acord cu excluderea informării cetățenilor direct afectați de acest demers, cu efect dezastruos asupra economiei familiilor, proprietarilor de terenuri. Problema cea mai gravă pe care o generează hotărârea de Guvern este prețul derizoriu stabilit pentru despăgubirea cetățenilor supuși exproprierii terenurilor agricole, respectiv 0,5 euro pe metrul pătrat. Facem mențiunea că prețul stabilit pentru despăgubiri este de cel puțin șase ori mai mic decât prețul mediu al pieței libere”, se arată în memoriul adresat autorităților centrale.

Fermierii, deciși să se adreseze instanței de judecată

Totodată, fermierii sunt deciși să transmită memorii și reprezentanților Bazei Militare și militarilor americani, în încercarea de a convinge autoritățile să crească prețul de despăgubire.

Fermierii nu se vor limita la transmiterea de memorii. Aceștia au început deja formalitățile pentru a se adresa instanței de judecată, în cadrul unor procese prin care solicită același aspect: despăgubiri mai mari, astfel încât să nu le fie afectată existența. „Am ajuns, după o viață în care am lucrat în agricultură, să ne petrecem timpul prin instanța de judecată în loc să ne bucurăm de bătrânețe. Nu cerem să ni se dea sume de bani pentru ca nepoții noștri să nu muncească, trei generații de acum înainte. Dar nici această bătaie de joc! Sunt aromân, familia mea a fost expropriată în Grecia, apoi au suferit în Bulgaria, iar acum în 2021, rămânem fără terenuri și în România”, a mai arătat fermierul Nicușor Ianca. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.63 secunde