România, condamnată la CEDO în cazul unui bărbat agresat de polițiști

Potrivit APADOR-CH, Victor Stanciu, în vârstă de 60 de ani, a fost ridicat de acasă de doi polițiști de la Secția 19, dus la poliție și agresat deoarece nu a vrut să se legitimeze, iar cazul a ajuns la CEDO în 2013. O vecină l-a reclamat la poliție pe Victor Stanciu pentru că își scosese pe holul blocului niște lucruri din casă, în timp ce zugrăvea, iar în seara zilei de 11 decembrie 2011 doi polițiști de la Secția 19 i-au bătut în ușă bărbatului și i-au cerut să se legitimeze. Pentru că nu i s-a spus de ce trebuie să se legitimeze, bărbatul nu le-a dat polițiștilor actele, iar aceștia l-au culcat la pământ și încătușat pentru a-l duce la poliție.

Conform declarațiilor reclamantului, polițiștii l-ar fi bătut pe holul secției de poliție cu pumnii, picioarele și cu bastonul, în aproape toate zonele corpului, timp de zece minute. După ce l-au bătut, polițiștii l-ar fi lăsat într-o cameră și au plecat. Victor Stanciu povestește că a mers la ofițerul de serviciu, cu greu, și i-a cerut voie să meargă la baie. Văzând că făcuse pe el, ofițerul i-a spus: "Mai bine pleci acasă decât să faci mizerie în secție". Victor Stanciu a făcut reclamație împotriva polițiștilor, însă după o anchetă sumară, făcută de polițiști, și cu o întârziere de zece luni de la data faptei, procurorul a decis neînceperea urmăririi penale a celor doi. Ancheta s-a bazat pe declarațiile identice ale polițiștilor și pe o mărturie inutilă a unui vecin, care susține că nu a fost bătut la încătușare, însă vecinul respectiv nu a fost martor la bătaia din secție. În declarații se spune că Victor Stanciu ar fi cunoscut ca o persoană violentă care consumă alcool, lucruri ce nu au fost probate în niciun fel de poliție sau parchet, spune APADOR-CH.

Considerând că nimic din comportamentul său nu a justificat violența polițiștilor, Victor Stanciu i-a dat în judecată. Procurorul de ședință și judecătorul nu au negat că polițiștii au folosit forța, însă au considerat-o justificată în condițiile în care el s-a opus încătușării. În motivarea instanței se spune că urmele de pe corpul lui Victor Stanciu ar fi cauzate de căderea acestuia în timpul încătușării și că "pentru existența infracțiunii de tortură faptele trebuie să aibe o anumită intensitate și durată pentru a putea constitui elementele infracțiunii prevăzute de art. 267 ind.1 Cod penal, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză".

Victor Stanciu s-a adresat CEDO în 2013 și a reclamat încălcarea articolului 3 din Convenție (interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante) și a articolului 13 (lipsa unei anchete efective) întrucât în dreptul intern românesc nu există o modalitate juridică eficientă prin care reclamantul să se poată plânge împotriva soluției unui procuror. În decizia publicată marți, CEDO amintește că în astfel de situații dovedirea faptelor cade în sarcina statului și că nici ancheta, nici procesul în cazul Stanciu nu au reușit să facă asta. CEDO spune că ancheta, făcută târziu, nu demonstrează că reclamantul ar fi fost violent în vreun fel, ci doar nerespectuos față de polițiști, nu detaliază ce proceduri concret au folosit polițiștii ca să-l imobilizeze pe reclamant, nu lămurește în ce fel s-au produs totuși urmele de lovituri cu un corp dur, descoperite de medici. CEDO consideră că a fost violat articolul 3 din Convenție, că tratamentele aplicate lui Victor Stanciu de către polițiști se încadrează la tortură și tratamente inumane și degradante și că în acest caz statul nu a făcut o anchetă efectivă pentru a descoperi și pedepsi vinovații. Statul român va trebui să-i plătească lui Victor Stanciu despăgubiri în valoare de 9000 de euro, plus cheltuielile de judecată.