"Provocările" Constanței pentru milițieni, în anii comunismului: prostituție, bișniță și hoți!

2345

Articole de la același autor

De trei ori i-a fost respinsă promovarea în fruntea unei structuri de miliție județeană, pentru că avea un văr fugit în America. De fapt, cum avea să afle mult mai târziu, vărul era ofițer de securitate și fusese trimis peste hotare să spioneze. A patra oară, a fost pus să aleagă: "Mergi adjunct la Miliția Constanța sau te dau afară?". Aceasta este una dintre multe amintirile pe care col. Ion Ciucur, fost șef al Poliției județului Constanța, le-a împărtășit cititorilor "Cuget Liber", într-un stil plin de savoare și umor.

Colonelul în rezervă Ion Ciucur, ajuns astăzi la venerabila vârstă de 84 de ani, a fost în fruntea structurii polițienești de la malul mării între anii 1986 - 1990. Aproape jumătate de viață a activat în structurile de miliție (ulterior poliție), iar o bună parte dintre întâmplările și evenimentele la care a fost martor sau părtaș le-a împărtășit celor interesați în volumele de proză memorialistică pe care le-a publicat în ultimii ani.

Cu o sinceritate asumată și cu un strop de umor, colonelul Ion Ciucur se prezintă în fața cititorilor săi așa cum îl cunosc și amicii de o viață. Astfel se dezvăluie și cititorilor "Cuget Liber", rememorând despre primii ani în Miliția Constanța și provocările pe care le-a adus conducerea acestei structuri.

"Eram militar în termen la Tecuci în 1957, când am fost recrutat de Miliția Galați. Am intrat al doilea pe lista de admitere la școala de ofițeri din București. Am absolvit școala la profilul «criminalistică» în 1959, iar primul post ocupat a fost la Botoșani, ulterior fiind promovat șef al raionului de miliție Rădăuți, iar în 1968, am fost mutat la Suceava, ca șef al Serviciului de Circulație. 


De trei ori am fost trimis la interviu pentru a fi promovat pe o funcție de șef sau adjunct la o miliție județeană și am fost respins de fiecare dată, pe motiv că nu corespundeam criteriilor. Criteriile erau «pătate» de faptul că un văr fugise în America, prin 1964. De altfel, tot atunci s-a propus trecerea mea în rezervă, dar raportul a fost respins de ministrul Alexandru Drăghici. Nimeni nu știa de ce ministrul a respins raportul, pentru că era un secret de stat. Abia după 1989 am aflat că vărul meu era de fapt absolvent al școlii de ofițeri de securitate și a fost «dat afară din școală» cu două luni înainte de absolvire și «ajutat» să fugă, pentru misiuni sub acoperire.

Au trecut de atunci peste 50 de ani, așa că nu prea mai este un secret, poate doar pentru ofițerul de contrainformații militare care m-a lucrat într-un dosar timp de peste 25 de ani! A patra oară, generalul Constantin Nuță m-a chemat la interviu, i-am spus că ofițerul de contrainformații se va opune, i-a tras o înjurătură birjărească și m-a întrebat dacă aș putea conduce o miliție județeană. De fapt, mi-a spus așa: «Spune-mi așa, ca la un prieten, ai avea vreun motiv să nu te muți la Constanța, ca să știu, te promovez sau te dau afară?». Iar Nuță, care era un dictator, nu glumea. Știu cel puțin trei cazuri în care i-a retrogradat și din grad și din funcție pe cei care l-au refuzat", a rememorat colonelul în rezervă Ion Ciucur.



Peninsula și portul, în topul zonelor infracționale


Județul Constanța, în anii dinaintea Revoluției, era o provocare, "un județ mai greu și cu multe aspecte ale stării infracționale, diferite de alte părți ale țării".

"Vreau să precizez, pentru a nu se face confuzii. Am fost șef al Poliției Județene Constanța, subordonată instituției Inspectoratul Județean al Ministerului de Interne. Miliția, Securitatea, pompierii erau structuri distincte, componente ale Inspectoratului Județean al MAI. Veneam dintr-o funcție de șef de municipiu, dar, dacă ai șefi buni la eșaloanele inferioare, munca șefului Miliției Județene nu poate fi mai grea ca a lor. Da, Constanța era atunci și este și azi un județ greu. Dacă în Suceava te confruntai cu bișniță și operațiuni cu obiecte de aur provenite de la valurile de polonezi care staționau acolo în tranzit către Bulgaria și Turcia sau cu țigări, aparatură electrocasnică și carburanți de la ucraineni, aici plaja de desfășurare a ilegalităților era mult mai mare și diferită. Erau cunoscute zonele Ștefan cel Mare, Abator, Piața Chiliei, dar mai ales Zona Peninsulară și portul. În Constanța găseai orice: prostituție, uneori protejată de cadre ale miliției, bișniță cu aur, valută, blugi, aparatură audio-video. La Constanța erau cam mulți tâlhari, hoți din buzunare, hoți de obiecte de pe plajă, escroci, hoți de benzină și motorină din conducte. Spre deosebire de alte județe, și atunci, la Constanța exista un sezon estival care implica aducerea din țară a unor efective a căror activitate trebuia organizată și controlată", a mai arătat colonelul în rezervă.

XXX

Într-o ediție viitoare, vom prezenta ce îi deosebea pe infractorii de acum trei decenii de cei din prezent, dar și multe alte aspecte prezentate de colonelul Ion Ciucur. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5242 secunde