Au nimicit toate țintele lansate de la sol, în Poligonul Capu Midia

Piloții de la Câmpia Turzii, la superlativ în antrenamentele aer-aer

Luni, 14 Septembrie 2020
126
Sunt gata de orice provocare, curajoși și pregătiți mereu pentru misiunile care li se încredințează. Sunt, în esență, o echipă bine închegată, unii dintre ei cu zeci de ani de experiență în spate, alții abia la început de drum. Și dovedesc mereu că, prin muncă și pasiune, orice obstacol poate fi învins.

Pe o parte dintre piloții, tehnicienii și medicii Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii i-am întâlnit în Poligonul Complex de Trageri de la Capu Midia. Sub coordonarea comandantului misiunii, au avut de atins un obiectiv: să doboare mai multe ținte aeriene lansate de la sol de către militarii Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană.

Păsările de oțel la bordul cărora au străbătut țara de la Cluj la Constanța sunt elicopterele IAR 330 SOCAT și IAR 330 M. Le-au aterizat în poziții stabilite împreună cu militarii poligonului și au așteptat să primească undă verde pentru decolare și tragerile aer-aer. Nu este ușor să lovești ținta, mai ales că, odată lansată, parașuta luminoasă pe care piloții trebuie să o doboare cu tunul de bord se deschide la circa trei-patru kilometri depărtare, în aer, în largul mării. Elicopterul se desprinde de sol și rămâne în poziție fixă.

Când îţi urmezi pasiunea…

„Întâi trebuie să localizăm ținta, să o încadrăm, să facem telemetrarea ei, după care calculatorul elicopterului își face calculele balistice de tragere și dacă toate aceste elemente sunt în regulă, atunci apăsăm triggerul și începem să tragem”, ne-a spus ce presupune această misiune căpitanul George Luis Leonard Mitrică, pilot șef în cadrul patrulei I a Escadrilei 713 din Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.

Căpitanul Mitrică a venit pentru prima dată la trageri în Poligonul Capu Midia și spune că misiunea sa a fost un real succes. În urmă cu şase ani, a devenit pilot, după absolvirea Academiei Forțelor Aeriene, iar pasiunea pentru aviația militară o are de mic, tatăl său, radiolocatorist de meserie, fiind cel care l-a familiarizat cu lumea cazonă.

Să nu credeți că doar bărbații pot duce o astfel de luptă. Căpitanul Alexandra Pintilei, pilot șef în cadrul aceleiași escadrile, a avut un obiectiv similar de îndeplinit. Este o tânără extrem de ambițioasă, care de mică a privit cerul cu nostalgie și spune că tot ce și-a propus a realizat, inclusiv să devină pilot.

„Tragerile aer-aer sunt o misiune complexă și necesită implicarea multor oameni, de la mecanici de sol care pregătesc aeronava și muniția, până la noi, echipajul, doi piloți și tehnica de bord. E nevoie de o coordonare foarte precisă pentru că este un antrenament complex care diferă foarte mult de tragerile aer-sol. Reperele în aer sunt mult mai puține față de cele de la sol, contrastul nu ne ajută foarte mult, de aceea este un grad de dificultate mai ridicat și necesită foarte multe antrenamente”, spune Alexandra Pintilei.

Armurierul, nelipsit din angrenaj

Dar, pentru ca misiunea să fie îndeplinită ca la carte, în tot acest angrenaj al echipei este nelipsit armurierul.

George Ciprian Curaliu este unul dintre cei mai experimentați militari din branșa sa. Activează din anul 1997 în Baza 71 Aeriană, cu o scurtă escală la baza aeriană din Bacău. Spune că, pentru el, fiecare zi este un nou început, că își face meseria cu multă pasiune. Ca și acum, de fiecare dată când are o misiune, verifică instalația care execută tragerea, pregătește muniția și, când primește ordinul, înarmează elicopterul. Și nu o face singur.

„Totdeauna lucrăm doi oameni la această operațiune. O pereche de ochi în plus înseamnă dublă siguranță, pentru că siguranța echipajului și cea a zborului sunt extrem de importante”, ne mărturisește George Ciprian Curaliu.

Tot de siguranță, de data asta a tragerilor supravegheate de la sol, se ocupă și plutonierul Mihai Gârțu, angajat al Poligonului Complex de Trageri. Este cel care, cu ajutorul mijloacelor de observare, urmărește evoluția țintei și face aprecierea tragerii: „Piloții și-au atins obiectivul, iar eu, efectiv, am urmărit dacă proiectilele au fost grupate în jurul țintei”, spune plutonierul. Din 2018, el este încadrat în Poligonul Capu Midia și, alături de alți colegi, se ocupă de evaluarea unităților care sunt prezente la antrenamente în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaerienă.



Ocoliţi de virusul Covid-19


Și, nu în ultimul rând, dintr-o echipă completă nu poate să lipsească personalul sanitar. Este esențială participarea medicilor și asistenților la misiuni, pe de o parte pentru că niciodată nu se știe când vreun pilot sau tehnician are nevoie de asistență de specialitate, iar pe de alta pentru că este obligatoriu ca în perioada pandemiei aceștia să fie monitorizați zi de zi.

Locotenentul medic Carmen Balog i-a însoțit pe colegii ei la Capu Midia, iar rolul său a fost acela de a le face o anamneză amănunțită.

„Am avut un cort de triaj în care, dacă exista simptomatologie în cazul unuia dintre colegii din detașament, îi măsuram temperatura, îl izolam și anunțam autoritățile pentru a-i putea face testul Real Time PCR. Dar nu a fost nevoie, pentru că niciunul dintre piloții sau personalul tehnic nu a avut semne specifice Covid-19”, spune medicul militar.

Locotenentul Carmen Balog este comandant împuternicit al Detașamentului Căutare-Salvare Medicală Aeriană al Escadrilei 713 Elicoptere Câmpia Turzii, este medic de medicină de urgență la bază, un om săritor și dedicat meseriei și pasionată de alpinism și natură. A fost angajată pe filieră indirectă, în urmă cu aproape doi ani, și spune că s-a adaptat foarte repede la specificul militar și că își dorește să participe la cât mai multe misiuni în țară și străinătate pentru a fi omul potrivit la locul potrivit atunci când camarazii au nevoie de ajutorul ei.



Locotenent Anca MEDREA,

Ofițer de relații publice al CNIApAA




Pagina a fost generata in 0.2626 secunde