Escrocherii on-line în care se perfecționează constănțenii

Nelegiuiții din Constanța au prins gustul fraudelor informatice, făcând victime și în rândul conaționalilor, dar în special peste hotare. Aveți grijă ce date oferiți și mai ales ce plăți faceți on-line. Chiar și licitarea on-line pentru o mașină este prilej pentru a fi păcălit.

Avansarea tehnologiei a dus, cum era de așteptat, la dezvoltarea unui nou tip de infracțiuni: fraudele informatice. Și sunt destui constănțeni care nu se dau în lături de a profita de naivitatea celor care folosesc Internetul pentru a face cumpărături online, pentru a face transferuri bancare etc. Reprezentanții Poliției Constanța ne-au declarat că, anul trecut, deși nu a avut creșteri semnificative față de anii anteriori, criminalitatea informatică a fost o preocupare de seamă.

Iar, din cazurile instrumentate până în prezent, se constată o "înclinație" a infractorilor constănțeni on-line către anumite tipuri de operare.

Noua găselniță: site-urile de vânzări mașini

"Cel mai des sunt folosite spam-urile pe mail-urile clienților unor bănci din străinătate și folosirea apoi a datelor obținute pentru efectuarea unor transferuri prin intermediul unor sisteme de transfer rapid, către persoane din România, altele decât cele care sunt implicate direct în activitatea infracțională. La fiecare transfer primit de o persoană prin sisteme de transfer rapid, aceasta primea un anume procent, în funcție de suma ridicată", a explicat Gelu Manolescu, purtător de cuvânt al Poliției Constanța.

Mai nou, polițiștii au fost sesizați de tot mai multe fraude on-line pe site-urile de vânzări mașini.

"O altă modalitate de acțiune folosită de infractori sunt vânzările fictive pe site-urile de vânzări mașini. Victimele spun că, dorind să achiziționeze autoturisme on-line prin intermediul unor pagini web specializate, au participat la licitații. După licitații, au primit mesaje de la vânzători, prin care li s-a comunicat că mașinile vor fi vândute, pentru siguranță, prin intermediul unui site care benefi-ciază de programul «Vehicle Purchase Protection». Acest program asigură, în caz de fraudă, compen-sarea pierderii sumei de bani plătită pe un autoturism cumpărat on-line, până la valoarea de 50.000 dolari. Prin aceste mesaje li se creează victimelor un fals sentiment de siguranță. Căci, de fapt, prin mesajele aparent autentice, primite de la adrese de e-mail de tip «spoof» (care copiază carac-teristicile unui sistem sau program, pentru a-l imita), victimelor li se indică să efectueze plata prin sisteme de transfer rapid unui presupus agent al site-ului. Mai mult, după efectuarea plății, victimelor li s-a solicitat să expedieze confirmarea plății la un număr de fax. Aceste numere de fax sunt obținute de la companii care oferă servicii de tip «e-mail to fax», astfel că faxurile sunt primite de suspecți într-o căsuță de e-mail", a adăugat reprezen-tantul Poliției Constanța.

Carderii din Constanța dau "atacuri" în Germania și Polonia

Bineînțeles, dispozitivele de copiere a datelor, montate la ATM-uri, încă se mai folosesc, dar mult mai puțin. Sau cel puțin infractorii nu mai sunt atât de interesați de bancomatele din județul Con-stanța.

"Datele infor-matice copiate cu ajutorul acestor dispozitive au fost folosite în mare parte pentru falsificarea cardurilor și retrageri de la ATM-uri din străinătate", a adăugat purtătorul de cuvânt al IPJ Constanța.

"Se observă un trend ascendent, ca mod de operare al autorilor, în valorificarea banilor aflați pe cardurile bancare, aceștia folosind datele de identificare ale posesorilor cardurilor, îndeosebi pentru cumpărături on-line de la comercianți aflați în străinătate sau, în cazul retragerilor de la bancomate, aceștia retrag banii de la ATM-uri aflate în afara Româ-niei, în special din Germania, Franța, Norvegia, Danemarca, Suedia și Polonia. Deși dispozitivele de copiere a datelor de pe cardurile bancare se află într-o continuă diminuare, acestea sunt din ce în ce mai bine confecționate de infractori", a mai precizat polițistul.

De asemenea, suspecții de comiterea faptelor au început să se "perfecționeze" și în a se ascunde de autorități.

"În general, cetățenii percep fenomenul criminalității informa-tice ca pe o neimplicare a autorităților, din cauza faptului că, uneori, autorii acestor infracțiuni, mai ales cei aflați la primele abateri, sunt cercetați în libertate. Un alt aspect este că suspecții «învață» modul de operare al organelor de cercetare penală, în urma prezentării materialelor de către procurori. Astfel, în urma interceptărilor telefonice sau a interceptărilor de date, ei evită să mai discute liber și sunt extrem de precauți. Preferă să se întâlnească și să vorbească doar față în față, nu prin telefon, iar pentru comunicarea pe Internet folosesc modem-uri neînregistrate sau puncte wireless din locurile publice", a explicat omul legii.

11 constănțeni reținuți pentru fraude informatice

Anul trecut au fost reținuți 11 constănțeni pentru fraude informatice, dintre care șapte au ajuns după gratii. Cel mai recent caz ajuns în atenția opiniei publice, în martie, este al unei grupări formate din cel puțin o sută de membri, dintre care 20 au fost arestați preventiv. Gruparea era condusă, susțin procurorii DIICOT, de Constantin Gheară, zis "Tică", de 53 de ani (fratele lui Nicu Gheară), Romeo Ursu, zis "Boenică", de 45 de ani, Lucian Ghiuri, zis "Piticu", de 45 de ani, și Relu Șerban, de 57 de ani. Aceștia, împreună cu aghiotanții lor, falsificau carduri bancare și fabricau dispozitive de skimming, și acționau în străinătate; instalau dispozitivele skimming pe ATM-uri și POS-uri, scoteau banii din conturile de card sau direct din banconate sau cumpărau produse din hipermarketuri folosind cardurile falsificate. În acest mod au reușit să producă un prejudiciu de peste două milioane de euro.