DIICOT explică cum au trecut traficanții de cocaină de "vigilența" SCOMAR

La vremea respectivă, au apărut acuzații, pe surse, privind disfuncționalități la sistemul mult lăudat, iar mai marii Ministerului Afacerilor Interne anunțau anchete peste anchete. Mai ales că era și puțin ilar faptul că planurile traficanților au fost dejucate de intemperii, nu de tehnologia performantă a oamenilor legii, care, ulterior, adunau pachete cu cocaină aduse de valuri pe plaje.

Modul în care a funcționat sau nu SCOMAR, cât și o eventuală legătură de cauzalitate între defecțiuni și traficul de droguri de mare risc a intrat și în atenția procurorilor DIICOT.

"Introducerea cocainei pe teritoriul României a survenit și în condițiile unor disfuncționalități tehnice la sistemul SCOMAR, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză", se arată în comunicatul DIICOT, transmis la încheierea cercetărilor. "În cauză au fost efectuate verificări cu privire la o eventuală implicare a unor polițiști de frontieră, precum și cu privire la o eventuală legătură de cauzalitate dintre defecțiunea înregistrată la sistemul SCOMAR, la momentul comiterii infracțiunilor și introducerea pe teritoriul României a cantității de cocaină", se arată în rechizitoriul întocmit de anchetatori.



Polițiștii de frontieră nu au fost vigilenți

În ceea ce privește polițiștii de frontieră din zona Sfântu Gheorghe, Gura Portiței și Sulina, anchetatorii au constatat că "aceștia au interacționat cu unii membri ai grupului infracțional investigat, în contextul în care suspecții efectuau diferite manevre cu ambarcațiunile în scopul recuperării cocainei din mare, însă, potrivit propriilor declarații, neinfirmate de mijloacele de probă, nu au detectat un comportament suspect al inculpaților".

E drept, punctează și procurorii DIICOT, polițiștii de frontieră nu au fost vigilenți, dar nu înseamnă că făcuseră înțelegeri cu grupul mafiot.

"Faptul că o serie de angajați ai MAI nu au manifestat o atitudine suficient de diligentă în exercitarea unora dintre atribuțiile de serviciu prevăzute în fișele posturilor, în condițiile lipsei oricăror probe care să confirme că au avut reprezentarea naturii infracționale a acțiunilor inculpaților și care să ateste implicarea lor în activitățile infracționale ale grupului criminal organizat, poate constitui doar un temei pentru angajarea răspunderii disciplinare față de aceștia, în cadrul procedurii prevăzute de lege, aplicabilă angajaților MAI", se arată în rechizitoriu.



IGPF nu era obligat să anunțe pe nimeni de defecțiuni

Cât privește SCOMAR, procurorii au concluzionat că disfuncționalitățile nu au fost intenționate.

"Cu privire la disfuncționalitățile sistemului de supraveghere SCOMAR - Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră, în registrele de informări operative de la Grupul de Nave Sulina și Garda de Coastă figurează consemnat la data de 16.03.2019 faptul că radarele și camerele SCOMAR au fost oprite și faptul că despre acest aspect a fost informată conducerea.

Personalul de la Punctul de lucru Sfântu Gheorghe nu are prevăzută în fișa postului manipularea consolelor sau sistemelor SCOMAR, acest lucru fiind atributul exclusiv al Compartimentului de Comunicații și Informatică și Compartimentului Tehnico-Administrativ de la G.N. Sulina. Din adresele MAI și IGPF, rezultă că IGPF nu avea obligația de a informa Ministerul Administrației și Internelor cu privire la defecțiunile survenite la sistemul SCOMAR și că structurile teritoriale ale IGPR achiziționează serviciile de reparații ale sistemului prin fonduri financiare de la bugetul de stat", se arată în ancheta penală.

Mai mult, contractul privind serviciile de mentenanță a expirat din 2017 și nici până la finele lui 2019 nu se încheiaseră procedurile pentru achiziționarea unui nou serviciu de acest tip.

"Disfuncționalitățile tehnice apărute în funcționarea SCOMAR nu reprezintă consecința comiterii vreunei fapte penale, acestea trebuind analizate din perspectiva derulării unor proceduri de mentenanță/achiziție, în termenii legali incidenți, iar între defecțiuni și infracțiunile investigate în prezenta cauză nu există o conexiune etiologică. Ca atare, se va dispune clasarea pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală", au concluzionat procurorii.



Proiect de peste 11 milioane de euro pentru modernizare

Autoritățile au publicat, în aprilie 2020, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, un proiect pentru modernizarea și mentenanța ulterioară a SCOMAR. Proiectul se ridică la peste 11,5 milioane de euro și promite "posibilitatea de a răspunde la presiunile imediate și neprevăzute exercitate de migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, precum și a riscurilor la adresa securității frontierelor externe ale UE", după cum preciza cms. șef Laurențiu Cicu, directorul Gărzii de Coastă.

Dar, deocamdată, modernizarea respectivă nu a fost realizată, este doar un plan, care va fi pus în aplicare în termen de 12 luni de la semnarea contractului pentru atribuirea proiectului de modernizare.