Decanul Baroului Constanța, Cătălin Filişan: „Există o relație bună atât cu instanțele, cât și cu parchetele”

3277

Articole de la același autor

Baroul Constanța este format, în prezent, în majoritate, din avocați tineri și dornici să îmbunătățească sistemul. Într-un interviu acordat ziarului „Cuget Liber”, decanul Cătălin Filișan a vorbit despre proiectele puse în practică, la nivelul instituției, dar și despre urmările nedorite ale pandemiei de coronavirus.

- S-au împlinit doi ani de când sunteți în funcția de decan al Baroului Constanța. Dacă ar fi să faceți un scurt bilanț, care sunt aspectele unde ați reușit să realizați ceea ce v-ați propus și unde mai este de lucrat?

- În acești doi ani, am îndeplinit programul electoral din 2019. Recunosc faptul că pandemia a dat peste cap proiectele de anvergură de la nivelul Baroului Constanța, pentru că nu am mai avut posibilitatea să ne întâlnim, să organizăm evenimente, cele care vizau pregătirea continuă și perfecționarea avocaților, conferințele anuale. În ceea ce privește Adunarea Generală Ordinară a trebuit să ne adaptăm și am organizat prin mijloace tehnice întrunirea, ceea ce a însemnat totuși o distanțare.

Am reluat, în 2019, Balul Avocaților; am inițiat, în același an, acordarea unui premiu anual, decernat odată cu Ziua Avocatului, pe 24 iunie, intitulat Premiul „Ion C. Theodorescu Valahu” și am premiat doi foști decani ai Baroului.

Printre proiecte, menționez dotarea Baroului Constanța cu șapte calculatoare, amplasate în bibliotecă, unde colegii au posibilitatea să vină să redacteze actele necesare, mai ales dacă se află la instanță, așteaptă între două dosare. Am încheiat un protocol cu Penitenciarul Poarta Albă, chiar înainte de pandemie, pentru ca avocații din cadrul Baroului Constanța să poată lua legătura cu clienții lor prin videoconferință. Este un proiect pilot și vrem să îl extindem și la nivelul Centrului de Arest din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța.

- Ce a însemnat anul pandemic 2020 pentru Baroul Constanța și pentru avocați?

-Probleme generate de pandemie au fost multe. Atât cele legate de imposibilitatea de a obține venituri, pe perioada stării de urgență, cât și ulterior, prin dificultățile întâmpinate. Cu toate că prin decretul de instituire a stării de urgență ne-a fost interzis să suspendăm activitatea, fiind considerat un serviciu de utilitate publică, avocații au avut de suferit. A fost și este o perioadă dificilă și avocații au resimțit în sens negativ toate aceste lucruri. Dar am reușit să luăm măsurile de precauție, atât la nivelul instanțelor de judecată, cât și la nivelul organelor de anchetă, atât cât s-a putut, și deși sunt mulți colegi care s-au îmbolnăvit, din fericire nu am avut decese generate de COVID-19.

-Care este relația avocat-magistrați, în contextul actual, la nivelul județului Constanța?

-Există o relație bună atât cu instanțele, cât și cu parchetele. Am normalizat ceea ce presupun relațiile cu parchetele, iar eventualele conflicte semnalate au fost aplanate. De exemplu, una din situațiile semnalate, ani de zile, viza faptul că avocații nu aveau acces la procurorii de caz, pentru a depune acte, înscrisuri în dosare. Exista o „barieră”, un parcurs care îngreuna demersurile. Cererea era lăsată la registratură și au fost situații când, până să ajungă la procurorul de caz, deja dosarul a fost trimis în judecată. Această situație a fost reglementată, dar ulterior în 2020, din cauza pandemiei, a fost suspendat programul cu publicul.

- Ce probleme vă sunt semnalate frecvent, din partea avocaților?

- La nivelul instanțelor, de exemplu, este semnalat faptul că se mențin delegațiile avocaților din oficiu, deși se prezintă la termene un avocat ales, iar statutul profesiei și protocolul dintre Ministerul Justiției, Ministerul Public și Barou prevede ca la prezentarea avocatului ales să înceteze delegația celui din oficiu. Sunt cazuri însă în care instanța decide menținerea delegației, cu justificarea că se dorește preîntâmpinarea unor amânări în dosare. Dar în felul acesta se asigură clientului doar o apărare formală, căci avocatul din oficiu nu este la curent cu strategia gândită de avocatul ales, împreună cu clientul său. Este vorba despre un fenomen generalizat la nivelul întregii țări, au fost sesizate și Ministerul Justiției, și Consiliul Superior al Magistraturii, au fost purtate discuții, dar încă nu s-a luat o decizie. Trebuie punctat însă că, o parte bună în ceea ce înseamnă relația cu parchetele și instanțele, este faptul că se asigură plata onorariilor din oficiu, la termen. Nu mai există întârzieri, precum în anii trecuți.

- Ce relație aveți cu Ministerul Justiției, în condițiile în care avem un ministru constănțean?

- Nu există o relație directă nici a Baroului, nici a conducerii Baroului cu Ministerul Justiției, pentru că nu suntem subordonați. Altfel, este îmbucurător că avem un avocat în fruntea Ministerului Justiției și sper ca, în tot ceea ce face, să nu uite că este avocat, că provine din rândurile noastre.



- Spuneți-ne câteva cuvinte și despre proiectul personal, „Constanța Restart”. De ce era nevoie de el?


- „Constanța Restart” este un demers personal, prin care am dorit să arăt oamenilor că este nevoie să se implice sub forma voluntariatului. Am reușit din acest punct de vedere și am creat un curent, cred eu, la nivelul orașului Constanța, iar de la proiecte mici, am ajuns la proiecte foarte mari. Iar anul acesta vom finaliza un proiect foarte mare. Era nevoie de „Constanța Restart”, pentru că a existat o „letargie” în care marea majoritate s-a cufundat și din păcate mulți se manifestau doar verbal, prin diferite critici sau expunerea unor dorințe și a fost nevoie de apariția unei asociații ca a noastră, care să reușească să strângă alături de fondatori oameni care nu doresc doar să vorbească, ci să treacă și la fapte. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2421 secunde