Cum este furată istoria Dobrogei, cu detectorul de metale

Miercuri, 19 Februarie 2014, 21:28
1548
Monede din aur, argint și bronz, datând din Antichitate au fost confiscate de procurorii din Alba Iulia, în urma unei descinderi la Constanța, în cadrul unei ample acțiuni pentru recuperarea bunurilor furate din situri arheologice ce urmau să fie valorificate pe piața neagră de antichități. 
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au demarat o acțiune de amploare, pentru a recupera bunuri și monede, aparținând patrimoniului cultural național, care au fost sustrase din siturile arheologice. Iar marți, 18 februarie, împreună cu polițiști de la Hunedoara și de la Biroul de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Cultural Național din cadrul Poliției Române au descins în opt județe, în 14 percheziții: Hunedoara, Timiș, Cluj, Covasna, Brăila, Suceava, Argeș și Constanța, dar și în municipiul București. "Captura" a fost impresionantă: 3.520 de monede antice și medievale, aproximativ 300 de kilograme de unelte și arme antice, din fier (dacice și romane), precum și vase ceramice antice și medievale. Despre o parte din bunuri există indicii că ar aparține tezaurului național, iar valoarea totală a bunurilor a fost estimată la peste 100.000 de euro. De asemenea, au fost confiscate și trei detectoare de metale, soluții și reactanți pentru curățarea monedelor. 
Potrivit anchetatorilor, în județul nostru a fost organizată o singură percheziție, în urma căreia au fost descoperite monede antice, din bronz, aur și argint. "Aceste monede, împreună cu bunurile găsite în celelalte percheziții, urmează să fie aduse la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulie, de unde vor fi predate Muzeului Istoriei Române, căci aparțin patrimoniului cultural național al României. Urmează, ulterior, să fie efectuate expertize, pentru a se stabili din ce situri arheologice au fost sustrase. Există suspiciunea că au fost sustrase bunuri și din siturile arheologice din Dobrogea, dar acest aspect urmează să fie stabilit în urma expertizelor", a declarat pentru "Cuget Liber" procurorul Rodica Mihaela Chicea, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. 
Menționăm că, potrivit evaluării prealabile efectuate de experți, artefactele sunt originale și provin din siturile arheologice de interes național și prioritar din Munții Orăștiei, din Transilvania, Banat și din zona Dobrogei și a Moldovei, aflate pe Lista Monumentelor Istorice, precum și în Registrul Arheologic Național. 


Siturile arheologice, neprotejate 
Furturile din siturile arheologice sunt la ordinea zilei, în mare parte din cauza legislației deficitare și a lipsei de fonduri pentru a fi protejate corespunzător, consideră Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 
"În Lista Monumentelor Istorice sunt cuprinse câteva mii de situri arheologice, dar mai sunt multe altele, despre care nu se știe sau dacă se știe, nu au fost marcate corespunzător. Aceasta este situația la nivelul întregii țări, cât și în Dobrogea, o regiune unde au fost descoperite situri care datează încă din neolitic. Sunt foarte multe, iar arheologii nu au timpul necesar pentru a le explora. Suntem prinși cu săpăturile de salvare, cu alte activități cotidiene. Apoi, timp de doi ani, tot colectivul nostru a fost blocat pe Autostrada Soarelui, pentru săpături arheologice. Astfel că omul cu detectorul merge nestingherit prin zonele cu situri arheologice, pentru că știe că nu are cum să ne întâlnească. La fel, polițiștii, căci și ei sunt puțini și nu au fonduri suficiente, preferă să alerge după bătăușii din sat, decât după cei care hoinăresc pe câm-puri. Avem o legislație și o subfinanțare a sistemului de arheologie, care favorizează aceste furturi", a declarat Gabriel Custurea, pentru "Cuget Liber". 
Soluția nu este să fie oprite căutările individuale, ci să fie legiferată o metodă din care să câștige și statul. "Modelul britanic ar trebui urmat, consider eu. Statul face o înțelegere cu cei cu detectoarele: statul are drept asupra a ceea ce se descoperă, dar ia bunurile respective doar dacă îl interesează. În schimb, și cel care le descoperă primește o parte din valoarea bunurilor. La noi, potrivit legislației, toate descoperirile trebuie predate la primărie sau la muzeu în 72 de ore de la găsirea lor, iar cel care le-a descoperit primește 30 - 35% din valoarea de expertiză. Mai avem cazuri când vin oamenii să ne aducă monede sau alte bunuri găsite. Țin minte, în 2003, a venit o persoană care ne-a predat o plasă cu monede. Erau vreo 15 kilograme, le găsise într-un șanț", a completat directorul muzeului. 


Monedele valorează cel mult 600 de euro 
Până nu demult, a adăugat specialistul constănțean, monede antice se vindeau inclusiv în obor, pe varianta Constanței. În văzul lumii și fără teamă. Iar teritoriul Constanței este bogat în monede dacice, romane, grecești etc. 
Contrar părerii generale, că din vânzarea unor astfel de bunuri se obțin averi, Gabriel Custurea spune că sunt puține bunurile care valoarează mii sau zeci de mii de euro. "Monedele rar depășesc 600 de euro. În acest caz, cel mai probabil, mai mult valorează armele antice", a adăugat specialistul. 


Hoțul neprins, negustor cinstit… 
Cât privește intenția anchetatorilor de a afla dacă monedele găsite în Constanța au fost furate din situri din Dobrogea, directorul muzeului spune că nu este posibil. "Expertiza poate să precizeze din ce material este, din ce perioadă, dar nu din ce sit arheologic. Sunt situri romane, medievale etc, pe tot teritoriul țării. Hoțul, în acest domeniu, trebuie să-l prinzi în flagrant, pe situl arheologic, pentru a dovedi clar că a sustras din locul respectiv!", a concluzionat specialistul în arheologie. 


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.6657 secunde