CRESC SALARIILE POLIȚIȘTILOR! Iată ce condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a avea mai mulți bani în buzunar

În cursul anului trecut au fost adoptate două Ordonanțe de urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Prima ordonanață, OUG 20/2016, a fost emisă în 08 iunie 2016, și a produs efecte începând cu 01 august 2016, iar cea de-a doua, OUG 43/2016, a fost publicată în M.Of. la 31 august 2016, adică la 4 saptămâni de la aplicarea OUG 20/2016.

"Trecând peste faptul că, această manieră haotică în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, actualmente Ministerul Muncii și al Justiției Sociale, a provocat mai multă echitate și discriminare decât exista până la acel moment, noile reglementări au deschis cutia Pandorei și, implicit, au fost readuse în prim plan o serie de dezbateri pe marginea modului în care au fost stabilite salariile bugetarilor", se arată într-un comunicat al Sindicatului Europol.

Printre prevederile cele mai controversate ale celor două acte normative se numără: stabilirea salariului la nivelul maxim aflat în plată la în cadrul aceleiași instituții/autorități publice, stabilirea nivelului maxim al salariului în cadrul aceleiași instituții/autorități publice fără să fie luate în calcul hotărârile judecătorești care au avut ca obiect litigii privind drepturile salariale, dar și stabilirea nivelului maxim de salarizare exclusiv în interiorul aceleiași instituții/autorități publice, fără a exista o raportare la alți ordonatori de credite din cadrul aceleiași familii ocupaționale.

"Toate aceste noi prevederi, au determinat o serie de nemulțumiri și de reacții din partea personalului plătit din fonduri publice. Iar primii care au deschis acțiune având ca obiect emiterea actelor administrative de stabilire a nivelului maxim al salariului au fost magistrații Curții de Apel București, la data de 20.09.2016, dosar nr. 6415/2/2016 înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Iar pentru a înțelege cum stau lucrurile la acest nivel, este important de scos în evidență faptul că Ministerul Public, din care fac parte magistrații, a depus concluzii de admitere a excepției în privința acestui articol. În traducere liberă, tocmai cei care trebuiau să se opună acestei excepții, în calitate de reprezentanți ai "angajatorului", adică ai Statului, au depus concluzii pentru ca excepția să fi admisă", mai susțin reprezentanții Sindicatului Europol.

Esențialul acestei Decizii, pentru că în conținutul pct. 26 și 32, pe care le regăsim în motivare se statuează anumite chestiuni de natură să producă schimbări semnificative în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice. În cuprinsul pct. 26, Curtea reține că, deși o hotărâre judecătorească, având ca obiect drepturi salariale, are efect inter partes (între părți), prin faptul că judecătorul interpretează norme de lege cu aplicabilitate generală și clarifică sensul exact al normei, cu scopul de a defini "cu toată precizia", voința legiuitorului. Practic, Curtea statuează că hotărârile judecătorești unde sunt interpretate norme generale, nu ar trebui să producă efecte numai pentru părțile din dosar.

"Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 31 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece stabilesc că persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă..."

Totodată, în cuprinsul pct. 32, Curtea stabilește printre altele că: "personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică."

"Această ultimă motivare a CCR ne oferă nouă, sindicatelor, posibilitatea și fundamentarea, să cerem MAI ca polițiștii care prestează aceeași muncă și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, să fie salarizați la nivelul maxim aflat în plată, indiferent de funcția pe care o are sau de structura din care face parte. Iar în MAI, există cea mai mare discriminare de la nivelul familiilor ocupaționale, în sensul că s-a ajuns în situația în care agenții de poliție și ofițerii de poliție îndeplinesc aceleași sarcini, în aceleași condiții, dar sunt salarizați diferit", conchid reprezentanții Sindicatului Europol.