Credeți că dacă vrem o viață normală este greșit? "Guvernul moare de grija deținuților și viața acestora în închisori, fără să facă nimic pentru Armată"

Sute de persoane, militari, reprezentanți ai societății civile sau simpli cetățeni au comentat în scris la articolul "Armata nu înseamnă doar ofițeri și comandanți. Militarii cer salarii decente, bani de chirie, ore suplimentare plătite, pensii mărite, contracte pe perioadă nedeterminată".

Cei mai mulți își exprimă solidariatea cu cadrele militare, care doresc doar respect și condiții de salarizare și de muncă decente. Din păcate, la mai bine de 13 ani de la intrarea în NATO, militarii români continuă să fie cel mai prost plătiți, salariile lor fiind comparabile cu cele ale muncitorilor din salubrizare. E greu de imaginat o armată NATO unită și compatibilă unde o parte din soldați câștigă 300 de euro pe lună, în timp ce alții de la 3.000 euro pe lună în sus.

"Măi fraților, militarii nu cer decât respect. Vor să li se calculeze soldele în funcție de salariul minim pe țară la fel ca la toți salariații din România adică fără să includă și celelalte sporuri; vor echipament să-și facă treaba, la fel cum li se asigură celor care lucrează în construcții, industrie și chiar salubritate, nu să vină în blugi și tricou la serviciu; vor chiar să li se impoziteze norma de hrană ca să poată spera și ei o pensie mai mare; vor siguranța locului de muncă prin contracte pe perioadă nedeterminată, nu din 3 în 3 ani, ca să poată contracta măcar un credit. Credeți că dacă vor o viață normală este greșit?", ne-a scris un militar, care a dorit să rămână anonim.

În spatele acestor modeste cereri se ascunde o realitate care ar trebui să le dea de gândit celor care răspund de calitatea militarilor și capacitatea lor de luptă. Sunt prea multe elemente incluse în aceste salarii. Ele dau posibilitate unor șefi să comită abuzuri și favoritisme. Unde-i lege nu-i tocmeală. Adevărat , dar doleanțele exprimate în articol sunt reale și arată atitudinea politicianiștilor față de armată . Titlul articolului exprimă un mare adevăr. Corpul ofițerilor și generalilor nu reprezintă nimic fără celelalte categorii de militari. Nu intenționez să intru în detalii tehnice, vreau să subliniez faptul că în condițiile actuale, rolul armatei este covârșitor și fără o armată bine instruită, bine echipată și bine plătită este ceva similar cu ce spunea Arghezi: "Un toboșar fără tobă nu este toboșar". Noul guvern moare de grija deținuților și viața acestora în închisori, fără să facă nimic deosebit pentru armată. De celelalte domenii nici nu mai e cazul să vorbim. Reținem ca fapt divers și cu oarecare doză de umor ultimul alineat referitor la reducerea școlarizării subofițerilor de la 1 an la 6 luni pe motiv că după un an de zile absolvenții "nu știu multe lucruri" . Așa o fi, dar ne întrebăm care va fi nivelul cunoștințelor după 6 luni. Problema nu este durata ci conținutul cursurilor. Mai constatăm faptul că scoaterea armatei la diverse acțiuni "patriotice" cum ar fi deszăpezirea se face în condițiile în care cetățenii afectați stau ascunși în case, ceea ce reprezintă o umilință pentru această instituție . Excepție făcând doar punerea la dispoziție a unei tehnici de intervenție . În sfârsit, din cuprinsul doleanțelor menționate în articol se desprinde și necesitatea unui dialog între cei interesați și comandamente. Până la urmă, după cum se vede , cei de sus ar fi dispuși la discuții, dar în conformitate cu definiția militară a disciplinei: "când vorbești cu mine, să taci din gură". (Mihai Istrati)

"După cum se vede microbul bombănelilor a pătruns și în armată. Armata care este componentă NATO. Armata este instituția cu un mare grad de încredere. Încredere în ce? În simțul ei patriotic, de sacrificiu, de voluntarism, de imagine? Să fim serioși. Totul este banul. Da, și în armată, cine vrea să facă parte din rândurile ei gândește că situația este clară, organizată, solda este pe măsura efortului. Observați cererile? Sunt cele din stradă! Mai mult, se cere și reducerea timpului de școlarizare în timp ce UM sunt păzite de societăți de pază civile. Reforma în armată este necesară, probabil la fel și o mai atentă ierarhizare a structurilor, a funcțiilor și respectiv a gradelor și soldelor. Din păcate, până acum orice "reformă" s-a făcut a dus la fracturarea legăturilor comandă-execuție. Cine-i vinovat de această disfuncție? Vă dați seama din prima. Totuși mi se pare anormal ca să te zbați pentru misiuni afară pentru a-ți rotunji bugetul într-unul mai decent și nicidecum nesimțit. Până una alta ,domnilor "dizidenti" doleanțele voastre au trecut la categoria "am notat, așteptați răspunsul". Voi aveți drept carte de căpătâi regulamentele militare care ar trebui să fie conform unor legi. Citiți-le și acolo unde este cazul corectați-le. Trebuia să vă gândiți înainte, dar nici acum nu este târziu .Dacă aveți vreo calificare dobândită pe cheltuiala armatei, despăgubiți instituația și plecați de pe linia de tragere. (a-mirabilis)