Codul Rutier trebuie „modernizat”, să țină cont de filmările de pe camerele de bord!

1030
Codul Rutier trebuie „modernizat”, să țină cont de filmările de pe camerele de bord! - fondcameradebord1-1638903075.jpg

Articole de la același autor

Tot mai mulți șoferi au instalat pe autoturisme camere de bord, ca o modalitate să aibă o dovadă dacă vor fi victime ale teribilismului sau inconștienței altor participanți la trafic. Însă, folosirea înregistrărilor rămâne la latitudinea polițistului sesizat, în condițiile în care legislația stipulează în mod expres că aplicarea unei contravenții se poate face numai după ce polițistul a constatat-o „în mod direct”. Un proiect supus atenției parlamentarilor propune introducerea, în Codul Rutier, a posibilității aplicării sancțiunilor și după vizionarea înregistrărilor de pe camerele de bord.

Starea proastă a drumurilor, aglomerația din trafic, dar mai ales indisciplina și teribilismul șoferilor și pietonilor sunt factori care contribuie la producerea de accidente rutiere grave. Iar statisticile arată că, din păcate, România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată a accidentelor mortale: 85 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, față de media europeană de 42 de decese la un milion de locuitori. E drept, țara noastră și-a luat angajamentul să ia măsuri pentru reducerea numărului accidentelor rutiere, dar o analiză retrospectivă arată că reducerea a fost de doar 36%, în 2020 față de 2010, în vreme ce în alte state reducerea a fost de 40% sau chiar mai mult. Este evident că este nevoie de mai multe măsuri!

De exemplu, o posibilitate ar putea să fie sancționarea faptelor de indisciplină care în prezent rămân nesancționate. Numeroși șoferi reclamă că întâlnesc în trafic tot mai multe depășiri periculoase, „forțări” ale semaforului sau alte fapte care pot duce la incidente grave. Acesta este motivul pentru care a crescut numărul șoferilor care au montat pe autoturisme camere de bord.

Arătam într-o ediție anterioară a „Cuget Liber” faptul că, atât polițiștii, cât și cetățenii reclamă faptul că imaginile surprinse de aceste camere de bord nu pot fi folosite întotdeauna ca dovezi. „În ultimii ani, am putut constata că tot mai mulți șoferi și-au achiziționat camere video pe care le-au montat în autoturisme. În principal, pentru a se proteja de situațiile din trafic, fie ele tamponări, fie ele șicane sau agresiuni din partea celorlalți participanți la trafic. Problema Poliției Române în momentul de față este reprezentată de mai multe aspecte. Cu privire la «autosesizarea» Poliției, este important de spus că în momentul de față nu există nicio structură a Poliției Române care să aibă ca atribuții monitorizarea rețelelor de socializare, o resursă importantă de informații sau de date. Doar un procent de 3-5% din calculatoarele/laptopurile Poliției au acces la internet. Astfel că aceste «autosesizări» se realizează din «întâmplare» și în toate cazurile ca urmare a vizionării imaginilor de către colegii noștri, de pe telefoanele lor personale și de pe conturile lor. Este o problemă pe care am mai ridicat-o, mai ales în contextul dinamicii evoluției acestor rețele de socializare care conțin multe imagini video, poze sau mărturisiri, ce pot fi de interes operativ”, ne preciza Cosmin Andreica, liderul Sindicatului Europol. Dincolo de problemele tehnice care derivă din faptul că Poliția nu are dotările necesare, mai este și cea legală: pentru aplicarea sancțiunilor, faptele trebuie să fie constatate „direct” de agentul constatator. „Astfel, deși este de notorietate că foarte multe încălcări ale regulilor de circulație sunt surprinse de camerele de bord ale participanților la trafic, dispozițiile legale în vigoare împiedică polițiștii rutieri să constate contravenții și să aplice sancțiuni în baza acestor înregistrări”, a punctat deputatul USR PLUS Mihai Cătălin Botez.

Soluție existentă în alte state

Drept pentru care, acesta a supus atenției Parlamentului României o inițiativă legislativă de modificare a OUG 195/2005 privind circulația pe drumurile publice, pentru ca aplicarea contravențiilor să se poată face și cu ajutorul înregistrărilor făcute cu mijloace video folosite de participanții la trafic sau de autoritățile publice locale, chiar dacă aceste mijloace nu sunt certificate. „Condiția este ca proba video să fie însoțită de declarația pe propria răspundere a participantului la trafic care o furnizează, asupra faptelor petrecute, precum și asupra autenticității și veridicității înregistrării video furnizate”, a mai arătat deputatul.


„O soluție similară a fost implementată deja în unele state. În Marea Britanie, de exemplu, cetățenii pot încărca înregistrările de pe camera de bord pe un site web, completează un formular electronic, iar înregistrările ajung direct la unitatea de poliție din zona unde a fost semnalată săvărșirea contravenției, care analizează imaginile și ia măsurile care se impun”, a mai arătat deputatul.

Propunerea legislativă mai prevede și faptul că declararea necorespunzătoare a faptelor este încadrat drept fals în declarații și se pedepsește potrivit legii penale. Și falsificarea unei înregistrări, în scopul de a fi folosită cu consecințe juridice, va fi pedepsită, potrivit proiectului, cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

„Principala modificare este că falsificarea probelor video devine infracțiune, iar asta face proiectul de lege să fie unul organic și în acest fel vor fi necesare mai multe voturi pentru a fi adoptat. Contextul politic e posibil să nu facă o prioritate din acest subiect, dar dezbaterea asupra siguranței rutiere trebuie să continue”, a mai arătat deputatul. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6648 secunde