10 mai, Ziua Națională a Portului Tradițional din România

108
10 mai, Ziua Națională a Portului Tradițional din România - costumepopulareromanesti-1589096709.jpg

Articole recomandate

Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 10 mai 2020, Ziua Națională a Portului Tradițional din România a fost instituită prin Legea 102/2015, informează agerpres.ro.


Respinsă de către Senat în decembrie 2014, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, la 22 aprilie 2015, Legea 102/2015 fiind publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015. Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a "evidenția valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone".


Pe lângă atribuțiile pe care le au, în marcarea acestei zile, muzeele de etnografie și Centrele pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Institutul Cultural Român și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, fundațiile, asociațiile sau organizațiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiționale, un rol important revine Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, prin difuzarea de emisiuni de promovare a tradițiilor populare și a valorilor etnografice românești, precum și prin transmiterea manifestărilor din diaspora prilejuite de această zi. Totodată, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei școlare pentru clasele IV-XII, la disciplina educație civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradițional al zonei sau al minorităților naționale, evidențiind semnificația acestora în păstrarea identității naționale.


Potrivit site-ului https://doxologia.ro/, portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou și voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaților, cu cămăși lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, ițari, opinci și căciuli din bucăți de piele de oaie pe cap.


Costumul popular de pe tot cuprinsul țării se caracterizează prin folosirea cu preponderență a culorii albe, ca fond, fiind confecționat din in, cânepă sau bumbac și prezentând motive caracteristice, în forme geometrice sau de inspirație agrară. Dintre simbolurile cusute sau țesute pe pânză, se remarcă soarele și stelele, Pământul și Cerul, multe flori, un loc aparte ocupându-l simbolul crucii ornat și stilizat în foarte multe forme, dar și al altor simboluri religioase, precum: peștele, crucea bizantină, scara vieții, vița-de-vie, spicul de grâu, strugurele, păunul etc. Cromatica motivelor constituie un alt element specific, folosindu-se culori de bază, ca roșu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde și violet. Straiele populare românești impresionează prin măiestrie și diversitate, distingându-se prin zone etno-geografice de proveniență, prin perioadele în care sunt purtate, simbolistica lor aparte atestându-le valoarea de emblemă a identității românești, ce reflectă credința strămoșească.


Printre evenimentele organizate în anii anteriori cu prilejul Zilei Naționale a Portului Tradițional din România, se remarcă "Ziua Costumului Popular în Cartea recordurilor", manifestare organizată la 14 mai 2017, la Năsăud, prin care județul Bistrița-Năsăud a încercat și a și reușit să intre în Cartea recordurilor, cu două recorduri: 9.643 de persoane pentru cea mai mare mulțime îmbrăcată în costume populare, prezentă simultan în același loc, și 9.506 persoane pentru cel mai mare dans popular sincron. De asemenea, un an mai târziu, Primăria din Bruxelles a dispus ca statueta Manneken Pis, una dintre atracțiile turistice ale capitalei Belgiei, să fie îmbrăcată, la 16 mai 2018, în costum național românesc, respectiv în cel de călușar, în vederea celebrării unicității tradițiilor românești. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.7636 secunde