Visul de a câştiga mai bine se materializează departe de casă. Merită sacrificiul?

„Am plecat în urmă cu trei ani pentru că nu mă mai descurcam cu banii. Aveam un salariu minim pe economie şi lucram ca vânzătoare şi câte 10 ore pe zi. Chiar dacă am un băiat clasa a patra, mi-am luat inima în dinţi şi am plecat la invitaţia unei prietene în Olanda. Acum lucrez într-un depozit, am un program de fix de opt ore pentru care sunt plătită cu 10 euro pe oră. Dacă vreau şi pot să muncesc suplimentar pot câştiga bani în plus. După trei ani am toată familia cu mine, şi soţul şi băiatul şi animalul de companie şi suntem fericiţi”, ne-a povestit Claudia Dobre, o constănţeancă ce a ales să muncească în străinătate.

Internetul este plin de anunţuri de lucrători în străinătate. Dacă nu ai curaj să decizi de unul singur şi îţi este teamă de necunoscut poţi apela la o firmă de recrutare. Joburile oferite sunt în Olanda şi se caută lucrători în construcţii şi în depozite.

„Munca nu este grea. Se lucrează opt ore pe zi şi firma noastră asigură totul gratuit: transport până la angajator în Olanda, cazare în vile câte două persoane în cameră, asigurare medicală. Dacă ai permis de conducere ţi se dă maşină de la firmă pentru a te deplasa la locul de muncă. Distanţele nu sunt mari, cam 50 de kilometri. Dacă vrei să lucrezi peste program eşti plătit. Nu este foarte mare salariul dar chiria şi transportul le ai asigurate. Se plăteşte în jur de 7,5 euro/oră la depozit şi aproape dublu pe şantier. Ajungi să câştigi net 1.200 de euro pe lună, ceea ce reprezintă aproape 6.000 de lei pe lună, iar românii sunt la concurenţă cu polonezii şi mai nou cu spaniolii”, ne-a spus Anca Vlasuianu, recrutor la o firmă din Constanţa. Sigur, la prima vedere suma este ameţitoare pentru cineva care ridică lună de lună 1.386 de lei. Şi în România ar fi mai bine dacă s-ar reduce povara fiscalităţii pe muncă şi oamenii ar fi mai bine plătiţi.