Traficul de mărfuri pe Canalul Dunăre - Marea Neagră suferă din cauza pandemiei și a înjumătățirii producției agricole

Miercuri, 14 Octombrie 2020
188
• 18.146 unități navale au tranzitat canalele navigabile în primele nouă luni din 2020

Recesiunea economică provocată de pandemia Covid-19, dar mai ales scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România, ca efect al secetei teribile din acest an au dus la diminuarea semnificativă a cantităților de mărfuri transportate pe Dunăre și canalele navigabile, spre portul Constanța. Reducerea exporturilor românești de grâu, orz, ovăz, rapiță, floarea soarelui și porumb n-a putut fi suplinită, decât în parte, de volumele de cereale exportate de fermierii sârbi, unguri și bulgari.


Traficul de mărfuri, în ușor declin

„În primele nouă luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o sensibilă diminuare față de 2019, care a fost un an record, dar sunt cu puțin peste previziunile noastre - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 25.790 milioane de tone capacitate, cu 3,95% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 12.114 milioane de tone de mărfuri, cu 4,91% mai puțin decât în ianuarie – septembrie 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 47%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 11%, produse chimice - 8%, metal și produse din metal - 3%, ciment – 2%.

Rolul european al canalelor navigabile

În primele nouă luni ale anului 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – septembrie 2019 acesta era de 53% din total, în primele nouă luni din 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 12,114 milioane de tone de mărfuri derulate în primele nouă luni din 2020, în contul României au fost transportate 37%, pentru Serbia - 31%, Ungaria - 17%, Bulgaria - 9%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele nouă luni din 2020, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 18.146 unități navale, din care: 12.241 barje, 2.886 șlepuri, 61 nave fluvio-maritime, 2.959 remorchere împingătoare și 4 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitate de trafic de 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.

Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.

Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile. 



Pagina a fost generata in 0.3324 secunde