Traficul de mărfuri pe canalele navigabile a crescut cu aproape 50%

Pentru canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari, începutul anului 2019 a fost mai mult decât încurajator. Dunărea a avut suficientă apă pentru a asigura adâncimile minime de navigație pentru șlepuri și barje, iarna a fost blândă, fără poduri de gheață în calea navelor, iar marfă de transportat a fost - slavă Domnului! - destulă. 

 "În primele două luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 4,518 milioane de tone capacitate, cu 33% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 2,339 milioane de tone de mărfuri, cu 47% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Lucian Bucuroiu, director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. 

Este de așteptat ca traficul de mărfuri să se mențină, în lunile următoare, cel puțin la aceste cote, având în vedere faptul că în silozuri și magazii există suficientă marfă, a precizat Bucuroiu. 

În structura mărfurilor, minereurile și produsele de carieră ocupă primul loc, cu o pondere de 39%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Pe locul al doilea se situează cerealele, cu o pondere de 33%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 15%, produse chimice - 8%, produse din metal - 2%, produse alimentare - 1%, alte produse 2%. 

În primele două luni ale anului, s-a produs o creștere spectaculoasă a ponderii traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în ianuarie - februarie 2019 a sărit la 61%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari îl joacă în transportul naval european. 

În prima lună a acestui an, din totalul de 2,339 milioane de tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 39%, pentru Serbia - 31%, Ungaria - 11%, Bulgaria - 9%, Austria 4, Slovacia, Croația,  Germania și Republica Moldova - câte 1%. 

În ianuarie 2019, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 3.075 unități navale, din care: 2160 barje, 373 șlepuri, 7 nave fluvio-maritime și 534 remorchere împingătoare și un yacht. 

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri. 

Transportul fluvial e subutilizat 

Previziunile pentru anul 2019 sunt optimiste. Importatorii și exportatorii europeni sunt tot mai interesați să recurgă la transportul fluvial pentru mărfurile lor, întrucât acesta este mai sigur și mult mai ieftin decât cel rutier și feroviar. Este de așteptat ca țările din Europa Centrală și de Est să obțină, în 2019, producții agricole cel puțin la nivelul celor din 2018 și să crească cantitățile de cereale și semințe uleioase destinate exportului. 

Încurajator este și faptul că, în anul 2019, continuă lucrările de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație. 

Trebuie amintit faptul că potențialul de transport al Dunării este încă slab folosit, sub 2%, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare. Motivele sunt numeroase. Multe dintre cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioasă, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate. 

Pe Dunăre și canalele navigabile, creșterea transportului de mărfuri vrac nu ridică probleme. Lucrurile se schimbă în cazul mărfurilor containerizate. Dacă unele porturi fluviale, inclusiv cele românești, s-au mai dotat cu instalații pentru încărcarea și descărcarea containerelor, în schimb, nu există nave fluviale specializate în transportul containerelor. Până în 2012, transportul acestora s-a făcut exclusiv cu barje standard nepropulsate. 

Pe 23 martie 2012, a fost încărcat pentru prima oară în portul Constanța - Sud un portcontainer fluvial, autopropulsat. Nava "Ganzepoort", sub pavilion olandez, a preluat 96 containere duble și 20 containere simple pentru Budapesta. În transportul pe Rin, prezența unor asemenea nave este ceva obișnuit, dar pentru Dunăre a fost o premieră.